Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice - Iunie 2017

Caracterizarea lunii  MAI

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna mai, prin comparaţie cu luna aprilie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 74% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 24% dintre foraje. Creşteri ale nivelurilor, cu până la 120 cm, au fost înregistrate pe alocuri în Piemontul Getic şi zona subcarpatică, ȋn câmpiile Băileşti, Caracal, Câlniştei, Otopeni, Ilfovului, Gherghiţei, Urziceniului, Ploieştiului, Râmnicului, Săratei, Siretului, precum şi ȋn luncile râurilor Argeş, Argeş-Sabar, Buzău, Ialomiţa. Scăderi cu până la 45 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn luncile Bistreţului, Călmăţuiului, Oltului şi ȋn câmpiile Olteniei, Teleormanului, Nana, Roşiori.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 52% dintre foraje, la valori mai crescute cu până la 350 cm (Câmpul Nedeii).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna mai au înregistrat scăderi de până la 45 cm în aproximativ 58% din totalul forajelor aflate în observaţie, astfel: ȋn depresiunile Baia Mare, Copalnic, Vad – Oradea, Făgetului, Vărădia, Caraşului şi ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Arad, Nădlac, Timişoarei. Ȋn 39% din situaţiile analizate, nivelurile au crescut pe alocuri în Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, câmpiile Ierului, Valea lui Mihai, Barcăului, Vingăi, Timişanei.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 270 cm (Câmpia Miersigului).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna mai au scăzut cu până la 30 cm în cazul a 55% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Iza, Someşul Mare şi Someşul Mic, Aiud, Târnava Mare şi Mică şi ȋn depresiunile intramontane din Carpaţii Orientali, precum şi ȋn depresiunile Jibou şi Sibiului.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 79% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 200 cm (Depresiunea Tuşnad).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna mai au crescut cu până la 65 cm în cazul a 67% dintre foraje, situaţie întâlnită în culoarele râurilor Bistriţa, Roman-Adjud, Siret şi Prut, în zona colinară şi de podiş şi în depresiunile Dorohoi, Bistriţa-Cracău, Neamţ, Caşin şi Huşi. Nivelurile hidrostatice au scăzut cu până la 15 cm ȋn aproximativ 28% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Suceava, Siret, Bârlad şi Prut, ȋn depresiunile Rădăuţi, Bistriţa – Cracău, Neamţ, Tazlău şi pe alocuri ȋn zona de podiş.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 82% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 340 cm (Colinele Bălăbăneştiului).

Podişul Dobrogei

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna mai ȋn 67% din situaţiile studiate ȋn acviferele de mică adâncime situate ȋn zona Măcin – Murighiol, ȋn Câmpia Ceamurliei şi podişurile Casimcei, Cobadin şi Cernavodă.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 400 cm (Podişul Cernavodei).

Prognoza pentru luna IUNIE

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna iunie 2017, nivelurile piezometrice ale acviferelor din principalele bazine hidrografice ale Câmpiei Române vor avea o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 48% din totalul forajelor de observaţie, cu precădere în sudul câmpiilor Olteniei şi Teleormanului, ȋn zonele de luncă ale râurilor principale ȋn câmpiile Urziceni, Râmnicului, Roşiori, Ştefan Vodă, Siretului. În aproximativ 31% din situaţiile analizate, nivelurile apelor freatice vor avea o tendinţă de creştere, mai ales ȋn partea central - estică a Câmpiei Române (câmpiile Ilfovului, Colentinei, Otopeni, Ploieştiului, Gherghiţei, Urziceniului).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna iunie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în cazul a 56% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn depresiunile Baia Mare, Vad - Oradea, ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Valea lui Mihai, Arad, Begăi, Vingăi, Banlocului, Timişoarei. Se apreciază că nivelul apelor freatice va avea tendinţă de scădere ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor şi ȋn Dealurile Banatului, ȋn aproximativ 30% din numărul forajelor aflate în observaţie.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna iunie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 45% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Someş, Târnava Mare şi Mică, Aiud şi ȋn depresiunile din Carpaţii Orientali, Câmpia Turzii şi Sibiu. Se estimează că nivelul piezometric va avea o tendinţă de creştere în aproximativ 35% din totalul punctelor de monitorizare, în acviferele delimitate ȋn culoarele râurilor Iza, Aiud şi ȋn Dealurile Nirajului, Podişul Rotbav, depresiunile Bârsei, Făgăraş, Prejmer, Săliştei, Sibiu.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna iunie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de scădere mai ales în culoarele râurilor Bistriţa, Moldova, Roman-Adjud, ȋn zona colinară şi de podiş, precum şi ȋn depresiunile Dorohoi, Rădăuţi, Caşin, Bistriţa - Cracău şi Huşi, în aproximativ 33% din totalul forajelor considerate. Ȋn luncile râurilor Moldova, Siret, Suceava, Prut şi ȋn depresiunile din zona subcarpatică, ȋn aproximativ 46% din situaţiile monitorizate, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionaritate.

Podişul Dobrogei

Tendinţa evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane de mică adâncime în luna iunie este apreciată ca fiind staţionară pentru 67% din forajele de monitorizare situate în podişurile Cobadinului, Casimcei şi Cernavodă. Ȋn cazul a 33% dintre situaţiile monitorizate tendinţa va fi de scădere.