Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice - Aprilie 2017

Caracterizarea  lunii  MARTIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna martie, prin comparaţie cu luna februarie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 64% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 25% dintre foraje. Creşteri ale nivelurilor, cu până la 50 cm, au fost înregistrate în câmpia Băileştiului, zona piemontană, pe alocuri ȋn câmpiile, Titului, Ilfovului, Otopeni, Ploieştiului, Moviliţei, Gherghiţei, Râmnicului, Săratei, Siretului, precum şi ȋn luncile râurilor Buzău, Călmătui, Ialomiţa. Creşteri cu până la 50 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn luncile Bistreţului, Oltului şi ȋn câmpiile Teleormanului, Gherghiţei, câmpurile Otopeni, Ştefan Vodă, Urziceniului.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 53% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 360 cm (Câmpul Nedeii).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna martie au înregistrat creşteri de până la 70 cm în aproximativ 80% din totalul forajelor aflate în observaţie, astfel: ȋn depresiunile Baia Mare, Caraşului, Zalău, Copalnicului, Vărădia şi ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Valea lui Mihai, Aradului, Tormacului, Timişoarei. Pe alocuri, ȋn 17% din situaţiile analizate, nivelurile au fost în scădere în Câmpia Joasă a Crişurilor, câmpiile Miersigului, Aradului, Vingăi, Timişanei.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 250 cm (Câmpia Miersigului).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna martie au crescut cu până la 70 cm în cazul a 93% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Iza, Someşul Mare şi Someşul Mic, Someş, Târnava Mare şi Mică şi ȋn depresiunile intramontane ale Carpaţilor Orientali, precum şi ȋn depresiunile Dărmăneşti, Ciucului, Gheorgheni, Prejmer, Făgăraş, Sibiului.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 69% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 220 cm (Depresiunea Ciucului).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna martie au crescut cu până la 50 cm în cazul a 69% dintre foraje, situaţie întâlnită în culoarele râurilor Moldova, Roman-Adjud, Siret şi Prut, pe alocuri în zonele colinare şi de podiş şi în depresiunile Rădăuţi, Neamţ, Tazlău, Bistriţa-Cracău, Hârlău. Nivelurile hidrostatice au scăzut cu până la 15 cm ȋn aproximativ 13% din numărul forajelor de monitorizare situate în zonele colinare şi de podiş.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 82% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 350 cm (Colinele Bălăbăneştiului).

Podişul Dobrogei

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna martie ȋn 44% din situaţiile studiate ȋn acviferele de mică adâncime situate ȋn podişurile Cobadin, Mangaliei, Casimcei şi Gârliciului.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 400 cm (Podişul Cernavodei).

Prognoza  pentru  luna  APRILIE

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna aprilie 2017, nivelurile piezometrice ale acviferelor din principalele bazine hidrografice ale Câmpiei Române vor avea o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 61% din totalul forajelor de observaţie, cu precădere în zona piemontană şi subcarpatică, ȋn zonele de luncă ale râurilor principale şi ȋn estul Câmpiei Olteniei, câmpiile Teleormanului, Titului, Râmnicului, Roşiori, Ştefan Vodă, Siretului. În aproximativ 39% din situaţiile analizate, nivelurile apelor freatice vor avea tendinţă de creştere mai ales ȋn partea centrală (câmpia Ilfovului, câmpurile Otopeni şi Colentina, luncile Ialomiţei şi Buzăului).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna aprilie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în cazul a 59% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn depresiunile Baia Mare, Zalău, Vad-Oradea, Făgetului, ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor şi în câmpiile Aradului, Nădlacului, Vingăi, Banlocului, Timişoarei. Se apreciază că, pe alocuri, ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor precum şi ȋn câmpiile Ierului, Cermeiului, Sinersigului, Moraviţei şi Timişoarei, ȋn aproximativ 39% din numărul forajelor aflate în observaţie, nivelul apelor freatice va avea tendinţă de staţionaritate.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna aprilie se vor caracteriza printr-o tendinţă de creştere în aproximativ 60% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Someş, Târnava Mică, Mureş, Aiudului şi ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Făgăraş, Prejmer, Săliştei şi Sibiu. Se estimează că nivelul piezometric va avea o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 33% din totalul punctelor de monitorizare, în acviferele delimitate ȋn culoarele râurilor Someşul Mare şi Someşul Mic, Târnava Mare şi ȋn depresiunile Gheorgheni, Jibou şi Ciucului.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna aprilie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de creştere mai ales în culoarele râurilor Bistriţa, Moldova, Roman-Adjud, ȋn zona colinară şi de podiş, precum şi ȋn depresiunile Dorohoi, Bistriţa-Cracău, Hârlău, Caşin, Neamţ şi Tazlău, în aproximativ 85% din totalul forajelor considerate. Ȋn aproximativ 13% din situaţiile monitorizate, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă crescătoare.

Podişul Dobrogei

Tendinţa evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane de mică adâncime în luna aprilie este apreciată ca fiind staţionară pentru 89% din forajele de monitorizare situate în podişurile Cobadinului, Cernavodă, Mangaliei, Câmpia Ceamurliei şi zonele Măcin şi Dunavăţ.