Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice - August 2019

CARACTERIZAREA  LUNII  IULIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna iulie, prin comparaţie cu luna iunie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 37% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 41% dintre acestea. Creşterile, cu până la 100 cm ale nivelurilor piezometrice s-au înregistrat ȋn zonele de luncă ale râurilor principale, pe alocuri ȋn câmpiile din sudul Olteniei, la limita câmpiei cu zonele piemontană şi subcarpatică, precum şi ȋn câmpiile Ilfov, Moviliţa, Nana, Titu, Otopeni, Râmnic, Urziceni, Siret. Scăderile, cu până la aproximativ 80 cm s-au produs ȋn Dealurile Cernei şi Depresiunea Cărbuneşti, ȋn câmpiile Băileşti, Câlniştea, Piteşti, Gherghiţa, Piteşti, Ploieşti, Snagov, Sărata, Viziru şi ȋn luncile râurilor Călmăţui şi Bârlad. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 52% dintre foraje, la valori mai mari cu până la 420 cm (Siliştea, Câmpia Piteştiului).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna iulie au înregistrat scăderi de până la aproximativ 100 cm în aproximativ 56% din totalul forajelor aflate în observaţie situate ȋn depresiunile Baia Mare, Zalău, Vad-Oradea, ȋn Dealurile şi Carpaţii Banatului, precum şi ȋn câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, Valea lui Mihai, Timişoara, Vinga. Creşterile de nivel cu până la 30 cm s-au ȋnregistrat pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor şi ȋn câmpiile Barcău, Miersig, Cermei, Gătaia. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 48% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 200 cm (Pişchia, Câmpia Vinga).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna iulie cu până la 90 cm în cazul a 37% din totalul punctelor de monitorizare. Aceste situaţii au fost ȋntâlnite ȋn luncile şi culoarele râurilor Iza, Someş, Someşul Mic şi Mare, Culmea Făget şi Podişul Rotbav, precum şi ȋn depresiunile Jibou şi Făgăraş şi Ciceu şi Dărmăneşti (Carpaţii Orientali). Creşterile, cu până la 20 cm, s-au ȋnregistrat ȋn aproximativ 20% din numărul forajelor, acestea fiind situate în depresiunile Bărsei, Tuşnad şi Prejmer, Sălişte şi Sibiu. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 63% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 140 cm (Agnita, Podişul Rotbav).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna iulie cu până la 50 cm în cazul a 50% dintre foraje, situaţie întâlnită ȋn culoarele râurilor Suceava, Moldova, Siret şi Prut, ȋn Dealul Pleşu, podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, Colinele Chinejei şi Gloduri şi ȋn depresiunile Rădăuţi, Dorohoi, Bistriţa-Cracău, Caşin, Tazlău, Hârlau şi Huşi, precum şi depresiunile Bistriţa-Cracău, Tazlău, Huşi şi Sacovăţ. Creşterile de nivel s-au produs ȋn aproximativ 26% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Moldova, Siret şi Prut, ȋn zona colinară, ȋn colinele Bălăbăneşti şi Miletin şi ȋn depresinile Dorohoi şi Caşin. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 76% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 180 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).

Podişul Dobrogei

Ȋn luna iulie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au ȋnregistrat scăderi ȋn aproximativ 78% din totalul punctelor de monitorizare, iar creşterile s-au ȋnregistrat ȋn  Dobrogea de nord, respectiv, ȋn Colinele Murighiol şi  zona Măcin. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 450 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).

Prognoza pentru luna AUGUST

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna august, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă de scădere ȋn aproximativ 68% din totalul forajelor de observaţie. Pe alocuri ȋn zona piemontană şi ȋn depresiunile subcarpatice, ȋn câmpiile Băileşti, Caracal, Colentina, Snagov, Gherghiţa, Moviliţa, Râmnic, Urziceni, Hagieni, precum şi ȋn luncile râurilor Bistreţ, Olt, Ialomiţa, Buzău, oscilaţiile de nivel pot fi nesemnificative, ȋn aproximativ 31% din punctele de observaţie.

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna august se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de scădere ȋn aproximativ 70% din totalul forajelor de observaţie. Uşoare creşteri, de până la 20 de cm, sunt posibile ȋn câmpiile Miersig, Cermei, Vărădia şi Nădlac, iar ȋn câmpiile Ier, Valea lui Mihai, Arad, Aranca şi Vinga, fluctuaţiile pot fi nesemnificative.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna august se vor caracteriza printr-o tendinţă de scădere ȋn aproape 59% din situaţiile monitorizate, ȋn acviferele dezvoltate ȋn culoarele râurilor Iza, Someş şi afluenţi, Târnava Mare şi Mică şi Aiud, precum şi ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Jibou, Făgăraş şi Gheorgheni. Uşoare creşteri de nivel sunt posibile ȋn acviferele din depresiunile Ciuc, Prejmer şi Sibiu, iar ȋn depresiunile Bârsei, Făgăraş, Sălişte şi ȋn Podişul Rotbav, fluctuaţiile nefiind semnificative .

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna august, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă generală de scădere ȋn aproximativ 82% din forajele de observaţie, pe alocuri ȋn bazinele superioare ale râurilor Moldova şi Bistriţa şi ȋn depresiunile Caşin şi Bistriţa-Cracău, variaţiile de nivel pot fi nesemnificative.

Podişul Dobrogei

Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna august nivelurile apelor subterane de mică adâncime nu vor avea variaţii semnificative ȋn aproximativ 44% din numărul forajelor de monitorizare. Scăderile nivelurilor sunt posibile ȋn zona colinară din Dobrogea de Nord, precum şi ȋn podişurile din Dobrogea Centrală.