Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice -Februarie 2017

Caracterizarea lunii IANUARIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna ianuarie, prin comparaţie cu luna decembrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au scăzut în cazul a 67% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au crescut în 27% dintre foraje. Scăderi ale nivelurilor cu până la 35 cm au fost înregistrate în câmpia Băileştiului, zona piemontană, câmpiile Titului, Ilfovului, Otopeni, Ploieştiului, Gherghiţei, Râmnicului, Siretului, precum şi ȋn luncile râurilor. Creşteri cu până la 60 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat, pe alocuri, ȋn lunca Oltului, ȋn câmpiile Piteştiului, Mostiştei, Săratei, Conul Buzăului şi Câmpul Ştefan Vodă.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 ani), nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 48% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 380 cm faţă de media lunară multianuală (Cîmpia Siretului).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au înregistrat scăderi de până la 60 cm în aproximativ 63% din totalul forajelor aflate în observaţie, astfel: ȋn depresiunile Baia Mare, Copalnicului, Zalău, ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Aradului, Nădlacului, Sinersigului, Vingăi, Timişoarei. Pe alocuri, ȋn 21% din situaţiile analizate, nivelurile au fost în creştere în Câmpia Joasă a Someşului şi în câmpiile Banlocului, Begăi, Timişanei şi Depresiunea Caransebeş.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (63% din foraje) cu până la 200 cm sub media lunară multianuală (Câmpia Miersigului).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au scăzut cu până la 20 cm în cazul a 90% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Iza, Someşul Mare şi Someşul Mic, Someş. Nivelurile au crescut pe alocuri cu până la 60 cm în depresiunile Săliştei, Ciucului şi Făgăraş.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (în 71% din totalul forajelor) cu până la 220 cm faţă de media lunară multianuală (Podişul Rotbav Prejmer).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au scăzut cu până la 40 cm în cazul a 72% dintre foraje, situaţie întâlnită în culoarele râurilor Bistriţa, Moldova, Roman-Adjud, Siret şi Prut, pe alocuri în zonele colinare şi de podiş şi în depresiunile Rădăuţi, Dorohoi, Caşin, Tazlăului. În 26% din numărul forajelor de monitorizare situate în zonele colinare şi de podiş, în luncile râurilor Moldova, Bârlad, în depresiunile Bistriţa-Caracău, Hârlău şi Neamţ, nivelurile au crescut.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute (pentru 85% din totalul forajelor) cu până la 360 cm (Colinele Bălăbăneştiului) faţă de nivelul mediu lunar multianual.

Podişul Dobrogei

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna ianuarie ȋn 78% din situaţiile studiate, ȋn acviferele de mică adâncime din zona Măcin şi Colinele Murighiol şi din podişurile Cobadinului, Cernavodă, Casimcei şi Gârliciului.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie (25-30 ani), nivelurile piezometrice s-au situat la valori mai mici faţă de media lunară multianuală, în cazul a 56% dintre foraje (400 cm, în Podişul Cernavodă).

Prognoza pentru luna FEBRUARIE

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna februarie 2017, nivelurile piezometrice ale acviferelor din principalele bazine hidrografice ale Câmpiei Române vor avea o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 43% din totalul forajelor de observaţie, cu precădere în partea centrală şi estică (câmpiile Săratei, Roşiori, Râmnicului, Siretului şi luncile râurilor Olt, Argeş, Ialomiţa, Călmăţui, Buzău). În aproximativ 38% din situaţiile analizate, nivelurile apelor freatice vor avea tendinţă de creştere mai ales ȋn partea de vest a Câmpiei Olteniei, zona piemontană, ȋn câmpiile Titului, Ploieştiului, Gherghiţei şi ȋn Bărăganul Nordic.

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în cazul a 48% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, în câmpiile Aradului, Banlocului, Timişoarei, ȋn Dealurile Nerei şi depresiunile din dealurile şi Carpaţii Banatului. Se apreciază că, pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Someşului şi depresiunile din Dealurile Crişanei şi ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn aproximativ 32% din numărul forajelor aflate în observaţie, nivelul apelor freatice va avea tendinţă crescătoare.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 57% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Târnava Mică, Aiudului, Mureşului şi ȋn depresiunile Bârsei, Ciceu, Câmpia Turzii, Făgăraş, Prejmer, Gheorgheni şi Sibiu. Se estimează că nivelul piezometric va avea o tendinţă de scădere în aproximativ 24% din totalul punctelor de monitorizare, în acviferele delimitate ȋn culoarele râurilor Iza şi Târnava Mare şi ȋn depresiunile Tuşnad, Jibou, Dărmăneşti.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna februarie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionaritate mai ales în culoarele râurilor Moldova, Roman-Adjud, Suceava şi Prut, ȋn depresiunile Dorohoi, Rădăuţi, Bistriţa-Cracău şi Caşin, în aproximativ 54% din totalul forajelor considerate. Ȋn cazul acviferelor freatice din zonele colinare şi de podiş, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă descrescătoare, în aproximativ 31% din situaţiile monitorizate.

Podişul Dobrogei

Tendinţa evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane de mică adâncime în luna februarie este apreciată ca fiind staţionară pentru 56% din forajele de monitorizare situate în podişurile Cobadinului, Casimcei şi Câmpia Ceamurliei. Ȋn restul acviferelor monitorizate, nivelurile vor avea tendinţă descrescătoare. 


Noutăți Noutăți