Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice -Februarie 2018

Caracterizarea  lunii  IANUARIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna ianuarie, prin comparaţie cu luna decembrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 46% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 33% dintre acestea. Creşteri ale nivelurilor, cu până la 130 cm, au fost înregistrate pe alocuri în zonele piemontană şi subcarpatică, ȋn câmpiile Jianei,  Băileşti, Burdea, Ilfov, Câlniştea, Râmnic, Viziru, Roşiori, Urziceni, precum şi ȋn luncile râurilor Olt, Buzău, Călmăţui. Scăderi cu până la 70 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat pe alocuri ȋn câmpiile Olteniei, Titu, Nana, Ştefan Vodă, Râmnicului, Siretului şi ȋn luncile râurilor.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 45% dintre foraje, la valori mai mari cu până la 450 cm (Siliştea, Câmpia Piteştiului).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au înregistrat creşteri de până la 90 cm în aproximativ 66% din totalul forajelor aflate în observaţie în Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Ier, Valea lui Mihai, Arad, Timişoara, precum şi în depresiunile din Dealurile Banatului. Scăderi de nivel de circa 10 de cm sunt ȋnregistrate pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn câmpiile Gătaia, Nădlac, Vinga, ȋn aproximativ 15% din forajele monitorizate.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 71% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 195 cm (Livada de Bihor, Câmpia Miersigului).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au crescut cu până la 240 cm în cazul a 60% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Someşul Mare şi Mic, Someş, Târnava Mare şi Mică, precum şi în depresiunile Câmpia Turzii, Bârsei, Sibiu şi au scăzut pe alocuri în aproximativ 21%, în lunca Aiudului şi ȋn  depresiunile Câmpia Turzii, Făgăraş, Prejmer, Gheorgheni.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 64% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 240 cm (Sânsimion, Depresiunea Tuşnad).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au scăzut cu până la 40 cm în cazul a 67% dintre foraje, situaţie întâlnită în culoarele râurilor Moldova, Roman-Adjud, Prut, în depresiunile Caşin, Tazlău, Bistriţa-Cracău şi ȋn zona colinară. Nivelurile hidrostatice au crescut pe alocuri ȋn aproximativ 21% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Bistriţa, Siret, Prut, Bârlad şi ȋn depresiunile Dorohoi şi Huşi.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 92% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 300 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).

Podişul Dobrogei

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna ianuarie cu până la 20 cm ȋn toate forajele de monitorizare.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 78% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 400 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodei).

Prognoza  pentru  luna  FEBRUARIE

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna februarie 2018, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă staţionară în aproximativ 56% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn zona piemontană, pe alocuri în Câmpia Olteniei, ȋn câmpiile Ilfovului, Moviliţei, Săratei, Urziceni, Râmnicului, Siretului, precum şi ȋn zonele de luncă ale râurilor principale. Pe alocuri, ȋn luncile râurilor Jiu şi Olt, ȋn câmpiile Burdea, Titu, Ploieşti, Gherghiţei şi ȋn Dealurile Cernei, ȋn aproximativ 26% din situaţiile analizate, nivelurile apelor freatice vor avea o tendinţă crescătoare.

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă de creştere în cazul a 69% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, în câmpiile Valea lui Mihai, Arad, Banloc, Timişoara, precum şi în depresiunile Baia Mare, Vad-Oradea, Zalău, Caraş, Caransebeş, Făget, Vărădia. Se apreciază că nivelul apelor freatice va avea o tendinţă staţionară ȋn câmpiile Ierului, Barcău, Timişanei şi Vinga, precum şi în depresiunile Baia Mare şi Copalnic, ȋn aproximativ 25% din numărul forajelor aflate în observaţie.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 50% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Someş, Someşul Mare şi Mic, Târnava Mică, Aiud, Deva şi ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Gheorgheni, Ciuc, Dărmăneşti, Făgăraş, Prejmer, Săliştei, Sibiu. Se estimează că nivelul piezometric va avea o tendinţă de creştere în aproximativ 33% din totalul punctelor de monitorizare situate ȋn luncile Someşul Mare şi Mic, Târnava Mare, Aiud, ȋn depresiunile Făgăraş, Prejmer, Jibou, pe alocuri ȋn Dealurile Nirajului şi Podişul Rotbav.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna februarie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionaritate ȋn aproximativ 85% din forajele situate în zona colinară, de deal şi podiş, ȋn zonele depresionare (Dorohoi, Caşin, Bistriţa-Cracău, Huşi, Neamţ, Tazlău), precum şi ȋn culoarele râurilor Moldova, Bârlad, Prut, Roman-Adjud, Bistriţa. Nivelurile piezometrice vor manifesta pe alocuri o tendinţă de scădere în acviferele din colinele Chinejei, Gloduri-Coada-Stâncii şi Podişul Sacovăţ, pentru aproximativ 15% din forajele analizate.

Podişul Dobrogei

Tendinţa generală a evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane de mică adâncime în luna februarie este apreciată ca fiind staţionară ȋn 67% ȋn Glacisul Măcin, Câmpia Ceamurliei şi ȋn podişurile Gârliciu, Cobadin, Cenavodă şi Casimcea, uşoare scăderi fiind posibile ȋn Colinele Murighiol şi Podişul Cobadin ȋn 11% din forajele monitorizate.


Noutăți Noutăți

Anunțuri Anunțuri