Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice - februarie 2019

Caracterizarea  lunii  IANUARIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna ianuarie, prin comparaţie cu luna decembrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 44% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 25% dintre acestea. Creşterile, cu până la 70 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn depresiunile Târgu Jiu şi Cislău, ȋn Piemontul de Cândeşti şi dealurile Coşuştei şi Cernei, ȋn câmpiile Punghina, Caracal, Leu-Rotunda, Iminog, Burnas, Câlniştea, Ploieşti, Titu, Piteşti, Ilfov,  Gherghiţa, Urziceni, Râmnic, Viziru şi Siret, precum şi ȋn luncile şi culoarele râurilor Olt, Argeş, Buzău, Călmăţui şi Bârlad.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 50% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 340 cm (Spanţov, Câmpul Nana).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au înregistrat creşteri de până la 90 cm în aproximativ 73% din totalul forajelor aflate în observaţie situate ȋn depresiunile Baia Mare, Vad-Oradea, Zalău şi Caraş, Caransebeş, Făget, Vărădia, ȋn câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, Ier, Miersig, Valea lui Mihai, Timişoara, Vinga, Sinersig. Ȋn 17% din situaţiile monitorizate s-au ȋnregistrat scăderi de nivel piezometric cu până la 60 de cm ȋn câmpiile Barcău, Cermei, Aranca, Nădlac, Gătaia, Timişana, Vinga.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 81% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 160 cm (Oradea, Câmpia Joasă a Crişurilor).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna ianuarie cu până la 70 cm în cazul a 52% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Iza, Someş, Someşul Mare şi Mic, Deva, Mureş, Aiud, ȋn Dealurile Nirajului, ȋn  depresiunile Câmpia Turzii, Jibou, Gheorgheni, Ciceu, Făgăraş, Sibiu. Ȋn aproximativ 29% din numărul forajelor de monitorizare situate ȋn depresiunile Gheorgheni, Tuşnad, Prejmer, Bârsa, Sălişte, pe alocuri ȋn culoarele râurilor Someş, Someşul Mare şi Mic, Târnava Mare, nivelurile apelor freatice au scăzut.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 74% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 220 cm (Joseni, Depresiunea Gheorgheni).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna ianuarie cu până la 50 cm în cazul a 42% dintre foraje, situaţie întâlnită în dealurile Chiciura şi Pleşu, ȋn colinele Bălăbăneşti şi Gloduri, ȋn depresiunile Dorohoi, Rădăuţi, Bistriţa-Cracău şi Huşi, precum şi ȋn culoarele râurilor Suceava, Moldova, Prut şi în depresiunile Dorohoi, Rădăuţi, Bistriţa-Cracău, Huşi. Nivelurile hidrostatice au scăzut pe alocuri, ȋn aproximativ 26% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Moldova şi Bistriţa, ȋn zona colinară din bazinul Prut, ȋn Glacisul Orbeni şi Podişul Sacovăţ.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 89% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 250 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).

Podişul Dobrogei

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna ianuarie ȋn 44% din numărul forajelor de monitorizare ȋn Colinele Murighiol, Câmpia Ceamurliei şi ȋn podişurile Gârliciu şi Casimcea. Ȋn zona Măcin şi ȋn Podişul Mangaliei, nivelurile au scăzut, ȋn 22% din numărul forajelor de monitorizare.

În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 56% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 440 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).

Prognoza  pentru  luna  FEBRUARIE

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna februarie, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă de staţionaritate ȋn aproximativ 64% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn Podişul Teslui şi Piemontul de Cândeşti, ȋn luncile râurilor Argeş-Sabar, Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Bârlad şi ȋn câmpiile Băileşti, Caracal, Burnas, Câlniştea, Ilfov, Titu, Snagov, Ploieşti, Gherghiţa, Sărata, Urziceni, Conul Buzăului, Râmnic, Viziru, Siret. Pe alocuri, ȋn zonele piemontană şi subcarpatică, ȋn câmpiile Olteniei, Burdea, Câlniştea, Titu, Gherghiţa, Otopeni şi ȋn luncile râurilor Jiu-Jieţ, Olt, Argeş şi Ialomiţa, ȋn aproximativ 24% din situaţiile analizate, se pot produce uşoare creşteri ale nivelurilor apelor freatice.

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de creştere în cazul a 67% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn depresiunile Baia Mare, Zalău, Vad-Oradea, Vărădia, Făget, Caraş, Caransebeş, ȋn Dealurile Nerei, precum şi ȋn câmpiile joase ale Crişurilor, Valea lui Mihai, Ier, Arad, Timişoara, Moraviţa, Banloc, Gătaia, Tormac, Vinga, Sinersig. Se apreciază că fluctuaţile de nivel piezometric vor fi nesemnificative pentru 28% din situaţiile monitorizate ȋn depresiunile din Dealurile Crişanei, ȋn câmpiile Barcău, Ier, Cermei, Miersig, Arad, Aranca, Nădlac, Sinersig şi Timişana.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 52% din totalul forajelor amplasate ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Sibiu, Sălişte, Prejmer,  Făgăraş, Tuşnad, Ciceu, ȋn Podişul Rotbav, precum şi ȋn culoarele râurilor Someşul Mare şi Mic, Aiud, Târnava Mare şi Mică. Pe alocuri ȋn culoarele râurilor Iza, Someş, Someşul Mare, Someşul Mic, Târnava Mare, Deva, ȋn depresiunile Jibou, Câmpia Turzii, Gheorgheni, Făgăraş, sunt posibile uşoare creşteri ale suprafeţelor piezometrice, ȋn aproximativ 38% din totalul forajelor de monitorizare.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna februarie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionariotate ȋn aproximativ 79% din forajele situate ȋn culoarele râurilor Suceava, Moldova, Roman-Adjud, Siret şi Prut, ȋn acviferele freatice extinse ȋn zona colinară din bazinul hidrografic Prut, ȋn dealurile Pleşu, Chicerii, Podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, ȋn Glacisul Orbeni, precum şi ȋn depresiunile Dorohoi, Rădăuţi,  Bistriţa-Cracău, Caşin, Tazlău, Huşi şi Neamţ.

Podişul Dobrogei

Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna februarie fluctuaţiile nivelurilor apelor subterane de mică adâncime vor fi nesemnificative ȋn aproximativ 78% din situaţiile analizate, respectiv ȋn Glacisul Măcin şi Câmpia Ceamurliei, precum şi ȋn podişurile Casimcea, Cobadin şi Cernavodă.


Anunțuri Anunțuri