Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice - Februarie 2020

CARACTERIZAREA  LUNII  IANUARIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna ianuarie, prin comparaţie cu luna decembrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au scăzut în 47% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au crescut în 25% dintre acestea. Scăderile nivelurilor piezometrice, cu până la 70 cm, s-au înregistrat ȋn depresiunile subcarpatice, ȋn Podişul Teslui şi piemonturile Bălăciţei şi Cotmeana,  ȋn luncile râurilor Bistreţ, Olt,  Argeş, Ialomiţa, precum şi ȋn câmpiile Băileşti, Burdea, Ilfov, Râmnic, Urziceni, Siret. Creşterile, cu până la aproximativ 60 cm s-au produs pe alocuri ȋn luncile râurilor Jiu, Jieţ, Buzău, Călmăţui, ȋn câmpiile Punghina, Jiana, Câlniştea, Cotroceni, Moviliţa, Otopeni, Hagieni, bălţile Borcea şi Brăila. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 66% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 290 cm (Spanţov, Câmpul Nana).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna ianuarie au înregistrat scăderi de până la aproximativ 60 cm în aproximativ 44% din totalul forajelor aflate în observaţie. Acestea s-au ȋnregistrat ȋn depresiunea Vad-Oradea, ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, precum şi ȋn câmpiile Valea lui Mihai, Barcău, Ier, Cermei, Banloc, Nădlac, Arad, Vinga, Timişoara. Creşterile, cu până la 20 cm, au fost ȋnregistrate pe alocuri ȋn depresiunile din Dealurile Crişanei şi Banatului, ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn câmpiile Valea lui Mihai, Aranca, Moraviţa, Banloc, ȋn aproximativ 23% dintre forajele de monitorizare. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 86% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 200 cm (Oradea, Câmpia Joasă a Crişurilor).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna ianuarie cu până la 50 cm în cazul a 37% din totalul punctelor de monitorizare, ȋn acviferele extinse ȋn culoarele râurilor Someş, Someşul Mare şi Mic, Aiud, Deva şi ȋn depresiunile Jibou, Făgăraş, Sibiu, Tuşnad, Prejmer, Bârsa, Dărmăneşti şi ȋn Culmea Făgetului. Pe alocuri, ȋn aproximativ 17% din numărul forajelor situate în Depresiunea Făgăraş şi ȋn culoarele râurilor Iza şi Someş, precum şi ȋn Podişul Rotbav, variaţiile au fost crescătoare. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 83% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 160 cm (Agnita, Podişul Rotbav).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna ianuarie cu până la 30 cm în cazul a 41% dintre forajele situate în culoarele râurilor Moldova, Roman-Adjud şi Prut, ȋn zona colinelor Gloduri şi ȋn Dealurile Chicerii, precum şi ȋn depresiunile Caşin, Tazlău, Hârlău şi Bistriţa. Creşteri de nivel de până la 10 cm s-au produs ȋn aproximativ 15% din numărul forajelor de monitorizare din depresiunile Rădăuţi şi Huşi, ȋn Colinele Miletin şi Podişul Sacovăţ. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 87% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 300 cm (Berchişeşti, Culoarul Moldovei).

Podişul Dobrogei

Ȋn luna ianuarie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au ȋnregistrat creşteri ȋn aproximativ 33% din totalul punctelor de monitorizare, ȋn zona Murighiol şi ȋn podişurile Gârliciu şi Cobadin. Ȋn celelalte foraje de monitorizare au fost ȋnregistrate fluctuaţii ale nivelurilor piezometrice de până la 10 cm. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 78% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 440 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).

Prognoza  pentru  luna  FEBRUARIE

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna februarie, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă generală de staţionaritate ȋn aproximativ 56% din totalul forajelor analizate. Scăderile, ȋn aproximativ 35% din forajele analizate, se pot produce ȋn zonele piemontană şi de podiş, ȋn luncile râurilor Bistreţ, Olt, Ialomiţa, Călmăţui, precum şi ȋn câmpiile Băileşti,  Leu-Rotunda, Caracal, Câlniştea, Otopeni, Titu, Urziceni, Viziru, Siret.

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de staţionaritate ȋn aproximativ 67% din totalul forajelor de observaţie. Creşteri ale nivelurilor sunt posibile pe alocuri ȋn depresiunile Vărădia, Caraş-Caransebeş, ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor şi ȋn câmpiile Vinga şi Moraviţa, ȋn aproximativ 14% din numărul forajelor de monitorizare.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna februarie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de staţionaritate ȋn 39% din situaţiile monitorizate. Ȋn aproximativ 22% din punctele de monitorizare, ȋn acviferele dezvoltate ȋn Culmea Făget şi ȋn Dealurile Nirajului, ȋn depresiunile Făgăraş, Gheorghieni, Câmpia Turzii, precum şi ȋn culoarele râurilor Târnava Mare şi Mică, Mureş şi Deva, pe alocuri se pot produce creşteri ale nivelurilor piezometrice.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna februarie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionaritate ȋn aproximativ 51% din numărul punctelor de monitorizare. Scăderi ale nivelurilor sunt posibile ȋn aproximativ 41% dintre forajele de observaţie situate ȋn culoarele râurilor Moldova, Roman-Adjud şi Prut, ȋn Colinele Gloduri, Ibăneasa,  Chinejei, precum şi ȋn depresiunile Rădăuţi, Bistriţa-Cracău, Caşin, Neamţ, Tazlău.

Podişul Dobrogei

Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna februarie nivelurile apelor subterane de mică adâncime nu vor avea variaţii semnificative ȋn aproximativ 78% din numărul forajelor de monitorizare. Scăderi ale nivelurilor, estimate ȋn aproximativ 22% din situaţiile analizate, se pot produce ȋn podişurile  Casimcea şi Mangalia.


Noutăți Noutăți

Anunțuri Anunțuri