Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice - mai 2018

Prognoza  pentru  luna  MAI

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna mai 2018, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă de creştere în aproximativ 42% din totalul forajelor de observaţie ȋn câmpiile Punghinei, Băileşti, Caracal, Burnas, Burdea, Ilfov, Titu, Snagov, Roşiori, Siret. Pe alocuri ȋn câmpiile Olteniei, Piemontul de Cândeşti, câmpiile Colentina, Gherghiţei, Săratei, Roşiori, Râmnic, ȋn aproximativ 32% din situaţiile analizate, nivelurile apelor freatice vor avea o tendinţă de staţionaritate.

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna mai se vor caracteriza printr-o tendinţă de scădere în cazul a 66% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn depresiunile Baia Mare, Zalău, Vad-Oradea, Vărădia, Făget, Copalnic, Caransebeş, ȋn câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Timişoarei, Moraviţa, Sinersig, Vinga. Se apreciază că, pe alocuri, nivelul apelor freatice va avea o tendinţă staţionară ȋn câmpiile Ier, Miersig, interfluviul Crişul Repede-Crişul Negru, ȋn Câmpia Aradului, ȋn aproximativ 22% din numărul forajelor aflate în observaţie.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna mai se vor caracteriza printr-o tendinţă de scădere în aproximativ 62% din totalul forajelor situate ȋn Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile Carpaţilor Orientali, ţinând seama de distribuţia cantităţilor de precipitaţii cumulate din luna martie şi aprilie. Ȋn acviferele situate ȋn depresiunile Bărsa, Făgăraş, Sibiu, Prejmer, Ghergheni şi pe alocuri ȋn culoarele râurilor Someşul Mare şi Mic, Deva, Aiud, fluctuaţiile vor fi nesemnificative.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna mai, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de scădere ȋn aproximativ 46% din forajele situate depresiunile Rădăuţi, Bistriţa-Cracău, Tazlău, Neamţ şi Huşi şi ȋn zonele de podiş şi colinară. Se apreciază că nivelurile piezometrice nu vor avea fluctuaţii semnificative în acviferele din zonele colinare Gloduri şi Bălăbăneşti, ȋn culoarele râurilor Moldova şi Prut, precum şi ȋn depresiunile din Carpaţii Orientali, pentru aproximativ 44% din forajele ȋn observaţie.

Podişul Dobrogei

Tendinţa generală a evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane de mică adâncime în luna mai este apreciată ca fiind staţionară ȋn 67% din forajele monitorizate situate ȋn Glacisul Măcin, Colinele Murighiol şi ȋn podişurile Cobadin Gârliciu, Casimcea, Cernavodă, precum şi ȋn Dobrogea de Nord (zonele Măcin şi Murighiol). Scăderi ale nivelurilor freatice ȋntre 10 şi 30 cm sunt posibile ȋn Câmpia Ceamurliei şi ȋn podişurile Gârliciu şi Mangaliei, ȋn 22% din forajele monitorizate.

CARACTERIZAREA  LUNII  APRILIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici
În luna aprilie, prin comparaţie cu luna martie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 79% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 17% dintre acestea. Creşteri ale nivelurilor, cu până la 90 cm, au fost înregistrate în pe alocuri ȋn Piemontul de Cândeşti, ȋn Câmpia Olteniei, ȋn luncile râurilor Jiu, Olt, Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, ȋn câmpiile Ilfovului, Titu, Moviliţa, Gherghiţa, Râmnic, Urziceni, Siret. Scăderi cu până la 20 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat pe alocuri ȋn luncile Bistreţului şi Călmăţuiului şi ȋn câmpiile Băileşti, Burdea, Burnas, Caracal, Iminogului, Ploieşti şi ȋn Dealurile Cernei.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 62% dintre foraje, la valori mai mari cu până la 325 cm (Spanţov, Câmpul Nana).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna aprilie au înregistrat creşteri de până la 90 cm în aproximativ 82% din totalul forajelor aflate în observaţie în Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului. Scăderi de nivel piezometric s-au ȋnregistrat ȋn câmpiile Ier, Depresiunea Vad-Oradea, Câmpia Joasă a Someşului, Dealurile Nerei, Depresiunea Copalnic, câmpiile Bega, Timişana, Timişoarei şi Sinersig.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 54% dintre foraje, la valori mai mari cu până la 140 cm (Bobda, Câmpia Timişoarei).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna aprilie au crescut cu până la 100 cm în cazul a 79% din totalul forajelor situate în Depresiunea Transilvaniei şi au ȋnregistrat fluctuaţii nesemnificative sau au scăzut pe alocuri ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Săliştei, Ciceu, Dărmăneşti şi ȋn Culoarul Someşului, în aproximativ 12% din numărul forajelor de monitorizare.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 62% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 220 cm (Sânsimion, Depresiunea Tuşnad).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna aprilie au crescut cu până la 120 cm în cazul a 79% dintre foraje, situaţie întâlnită în culoarele râurilor Suceava, Moldova, Roman-Adjud, Siret şi Prut, în depresiunile Dorohoi, Rădăuţi, Neamţ, Tazlău, Bistriţa-Cracău, Huşi, precum şi ȋn zona de podiş şi colinară. Nivelurile hidrostatice au scăzut pe alocuri cu până la 10 cm, ȋn aproximativ 18% din numărul forajelor de monitorizare situate în Depresiunea Neamţ, Podişul Sacovăţ şi Dealurile Pleşu şi ȋn culoarele râurilor Bistriţa, Moldova şi Roman-Adjud.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 82% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 280 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).

Podişul Dobrogei 
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au avut fluctuaţii nesemnificative în luna aprilie ȋn 56% dintre  forajele de monitorizare situate ȋn zona Dunavăţ, ȋn Glacisul Măcin, ȋn podişurile Cernavodă şi Cobadin. Creşteri ale nivelurilor au fost semnalate ȋn Câmpia Ceamurliei şi ȋn podişurile Casimcea, Gârliciu şi Mangaliei. 
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 56% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 400 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodei).


Noutăți Noutăți