CARACTERIZAREA LUNII APRILIE
Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici
În luna aprilie, prin comparaţie cu luna martie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 38% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 30% dintre acestea. Creşterile, cu până la 80 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn piemonturile Bălăciţa şi Cândeşti, ȋn câmpiile Jiana, Leu-Rotunda, Bălăciţa, Burdea, Ilfov, Otopeni, Gherghiţa, Siret şi ȋn luncile râurilor Jiu-Jieţ, Olt şi Ialomiţa. Scăderile, cu până la
60 cm s-au produs pe alocuri ȋn Dealurile Cerna, Podişul Teslui, ȋn câmpiile Câlniştea, Titu, şi ȋn luncile râurilor Bistreţ, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, ȋn aproximativ 30% din numărul punctelor de monitorizare. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 57% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 260 cm (Brastavăţu, Câmpia Caracal).
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna aprilie au înregistrat de scăderi până la 40 cm în aproximativ 63% din totalul forajelor aflate în observaţie situate ȋn câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, Vinga, Arad, Timişoara, precum şi ȋn Dealurile Nerei şi depresiunile Vad-Oradea, Zalău, Caraş, Caransebeş, Făget, Vărădia. Creşteri de nivel cu până la 20 cm s-au ȋnregistrat pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn câmpiile Timişoara şi Sinersig şi ȋn depresiunea Baia Mare, ȋn aproximativ 37% dintre forajele aflate ȋn observaţie. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 77% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 190 cm (Berechiu, Câmpia Cermei).
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna aprilie cu până la 40 cm în cazul a 38% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Someş, Someşul Mare şi Mic, Târnava Mare şi Mică, Deva şi ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Prejmer, Sibiu, Făgăraş. Ȋn aproximativ 38% din numărul forajelor de monitorizare situate ȋn depresiunile Bârsei, Ciuc, Tuşnad, Gheorgheni, pe alocuri ȋn culoarele râului Iza, Someş, Mureş, Aiud, nivelurile apelor freatice au scăzut. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 80% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 180 cm (Agnita, Podişul Rotbav).
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna aprilie cu până la 50 cm în cazul a 49% dintre foraje, situaţie întâlnită în Dealul Pleşu, ȋn colinele Bălăbăneşti şi Gloduri, ȋn podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, ȋn depresiunile Bistriţa-Cracău, Caşin, Tazlău şi Huşi, precum şi ȋn culoarele râurilor Suceava, Moldova şi Siret. Nivelurile hidrostatice au crescut ȋn aproximativ 26% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Roman-Adjud şi Prut, precum şi ȋn depresiunile Dorohoi şi Bistriţa-Cracău. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 85% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 230 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).
Podişul Dobrogei
Ȋn luna aprilie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au ȋnregistrat scăderi ȋn aproximativ 44% din totalul punctelor de monitorizare, ȋn podişurile Cobadin, Casimcea şi Mangalia. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 450 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).
PROGNOZA PENTRU LUNA MAI
Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici
În luna mai, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă de staţionaritate ȋn aproximativ 57% din totalul forajelor de observaţie. Ȋn zonele piemontane şi de podiş şi ȋn depresiunile subcarpatice, ȋn câmpiile Caracal, Ilfov, Titu, Snagov, Roşiori, Urziceni, Viziru, precum şi ȋn luncile râurilor din spaţiul hidrografic Ialomiţa-Buzău, oscilaţiile de nivel sunt nesemnificative. Creşteri ale nivelurilor se pot produce ȋn aproximativ 37% din punctele de observaţie, ȋn câmpiile Băileşti, Burdea, Câlniştea, Ilfov, Otopeni, Gherghiţei, Siret şi ȋn luncile şi culoarele răurilor Jiu-Jieţ, Olt şi Argeş-Sabar.
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna mai se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de staţionaritate ȋn aproximativ 63% din totalul forajelor de observaţie. Pe alocuri, ȋn aproximativ 20% din punctele de observaţie sunt posibile creşteri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn câmmpiile Sinersig, Timişoara şi Tormac, precum şi ȋn depresiunile Baia-Mare şi Zalău.
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna mai se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 53% din totalul forajelor de monitorizare, ȋn culoarele râurilor Someş, Târnava Mare, Mureş, Aiud, ȋn Dealurile Niraj şi Podişul Rotbav, precum şi ȋn depresiunile Ciuc, Ciceu, Jibou, Sălişte. Ȋn depresiunile Făgăraş, Făget, Sibiu, Gheorgheni, Bârsei, precum şi ȋn culoarele râurilor Iza, Someş, Târnava Mică, sunt posibile scăderi ale suprafeţelor piezometrice, ȋn aproximativ 30% din totalul forajelor de monitorizare.
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
În luna mai, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionariotate ȋn aproximativ 67% din forajele de observaţie. Uşoare creşteri sunt posibile ȋn aproximativ 23% din numărul forajelor de monitorizare situate ȋn Glacisul Orbenbi, colinele Bălăbăneşti şi Miletin, ȋn podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, precum şi ȋn culoarele râurilor Bistriţa, Moldova, Roman-Adjud şi Prut.
Podişul Dobrogei
Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna mai nivelurile apelor subterane de mică adâncime nu vor avea variaţii semnificative.
