Înapoi

Buletin hidrogeologic - pentru apele subterane freatice - Martie 2017

Caracterizarea  lunii  FEBRUARIE

Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici

În luna februarie, prin comparaţie cu luna ianuarie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au scăzut în cazul a 53% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au crescut în 44% dintre foraje. Scăderi ale nivelurilor cu până la 30 cm au fost înregistrate în câmpia Băileştiului, zona piemontană, câmpiile Teleormanului, Titului, Ilfovului, Otopeni, Moviliţei, Gherghiţei, Râmnicului, Siretului, precum şi ȋn luncile râurilor Bistreţ, Buzău, Călmătui, Ialomiţa. Creşteri cu până la 90 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn luncile Jiu-Jieţ, Oltului, Argeş-Sabar şi ȋn câmpiile Băileştiului, Piteştiului, Săratei, Conul Buzăului, Câmpul Urziceniului şi Siretului.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie, în 50% dintre foraje, nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute faţă de media lunară multianuală cu până la 360 cm (Cîmpul Nedeii).

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie au înregistrat creşteri de până la 50 cm în aproximativ 62% din totalul forajelor aflate în observaţie, astfel: ȋn depresiunile Baia Mare, Oradea, Zalău, Copalnicului, Vărădia şi ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Valea lui Mihai, Aradului, Timişanei, Tormacului, Timişoarei. Pe alocuri, ȋn 31% din situaţiile analizate, nivelurile au fost în scădere în Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor şi în câmpiile Vingăi, Timişoarei, Timişanei Aradului, Nădlacului.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie, în 65% dintre foraje, nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute faţă de media lunară multianuală, cu până la 200 cm (Câmpia Miersigului).

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie au crescut cu până la 80 cm în cazul a 62% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Iza, Someşul Mare şi Someşul Mic, Someş, Târnava Mare şi Mică şi ȋn depresiunile Rotbav, Făgăraş, Prejmer, Tuşnad. Nivelurile au scăzut pe alocuri cu până la 50 cm în depresiunile Gheorgheni, Sibiului, Bârsei, şi Câmpia Turzii, ȋn aproximativ 36% din situaţiile analizate.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie, în 76% din totalul forajelor, nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute faţă de media lunară multianuală, cu până la 240 cm (Depresiunea Ciuc).

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie au scăzut cu până la 40 cm în cazul a 49% dintre foraje, situaţie întâlnită în culoarele râurilor Moldova, Roman-Adjud, Siret şi Prut, pe alocuri în zonele colinare şi de podiş şi în depresiunile subcarpatice. Nivelurile hidrostatice au crescut ȋn 38% din numărul forajelor de monitorizare situate în zonele colinare şi de podiş, în luncile râurilor Bistriţa, Moldova, Bârlad, Prut, în depresiunile Dorohoi, Bistriţa-Caracău şi Huşiului.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie, pentru 87% din totalul forajelor, nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute faţă de nivelul mediu lunar multianual, cu până la 350 cm (Colinele Bălăbăneştiului).

Podişul Dobrogei

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna februarie ȋn 56% din situaţiile studiate, ȋn acviferele de mică adâncime din zona Măcin Câmpia Ceamurliei şi din podişurile Mangaliei, Casimcei şi Gârliciului.

În comparaţie cu acelaşi interval din întreaga perioadă de observaţie , în 56% dintre foraje, nivelurile piezometrice s-au situat la valori scăzute faţă de media lunară multianuală, cu până la 400 cm (Podişul Cernavodă).

Prognoza  pentru  luna  MARTIE

Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici

În luna martie 2017, nivelurile piezometrice ale acviferelor din principalele bazine hidrografice ale Câmpiei Române vor avea o tendinţă de creştere în aproximativ 46% din totalul forajelor de observaţie, cu precădere în partea centrală şi estică: câmpiile Snagovului, Titului, Siretului şi luncile râurilor Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Călmăţui, precum şi ȋn zona piemontană şi subcarpatică. În aproximativ 44% din situaţiile analizate, nivelurile apelor freatice vor avea tendinţă de staţionaritate mai ales ȋn partea de vest a Câmpiei Olteniei, pe alocuri ȋn zona piemontană, ȋn câmpiile Titului, Ploieştiului, Gherghiţei, ȋn Bărăganul Nordic şi ȋn zonele de luncă.

Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna martie se vor caracteriza printr-o tendinţă de creştere în cazul a 72% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn depresiunile Baia Mare, Zalău, Vad-Oradea, Făgetului, Vărădia, ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, în câmpiile Aradului, Banlocului, Timişoarei. Se apreciază că, pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Someşului şi depresiunile din Dealurile Crişanei şi ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn aproximativ 28% din numărul forajelor aflate în observaţie, nivelul apelor freatice va avea tendinţă staţionară.

Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali

Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna martie se vor caracteriza printr-o tendinţă de creştere în aproximativ 60% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Someş, Someşul Mare şi Mic, Târnava Mică, Aiudului şi ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Făgăraş, Prejmer, Gheorgheni şi Sibiu. Se estimează că nivelul piezometric va avea o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 38% din totalul punctelor de monitorizare, în acviferele delimitate ȋn culoarele râurilor Târnava Mare şi ȋn depresiunile Bârsei, Gheorgheni, Dărmăneşti.

Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură

În luna martie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionaritate mai ales în culoarele râurilor Bistriţa, Moldova, Roman-Adjud şi ȋn depresiunile Dorohoi, Bistriţa-Cracău, Neamţ şi Tazlău, în aproximativ 59% din totalul forajelor considerate. Ȋn cazul acviferelor freatice din zonele colinare şi de podiş, şi ȋn culoarul Prutului, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă crescătoare, în aproximativ 38% din situaţiile monitorizate.

Podişul Dobrogei

Tendinţa evoluţiei nivelurilor piezometrice ale apelor subterane de mică adâncime în luna martie este apreciată ca fiind staţionară pentru 67% din forajele de monitorizare situate în podişurile Cobadinului, Cernavodă, Câmpia Ceamurliei şi zonele Măcin şi Dunavăţ. Ȋn restul acviferelor monitorizate, nivelurile vor avea tendinţă crescătoare.