CARACTERIZAREA LUNII OCTOMBRIE
Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici
În luna octombrie, prin comparaţie cu luna septembrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au scăzut în 75% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au crescut în 13% dintre acestea. Scăderile, cu până la 100 cm ale nivelurilor piezometrice s-au înregistrat ȋn zona Piemontului Bălăciţei, ȋn Dealurile Cernei şi ȋn depresiunile Târgu Jiu şi Cislău, ȋn luncile râurilor Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău şi ȋn câmpiile Băileşti, Burdea, Ilfov, Moviliţa, Râmnicului, Titu, Urziceni, Roşiori, Siret. Creşterile, cu până la aproximativ 30 cm s-au produs pe alocuri ȋn Depresiunea Cărbuneşti, ȋn câmpiile Băileşti, Caracal, Câlniştei, Titu, Otopeni, Viziru, Gherghiţa şi ȋn luncile râurilor Jiu-Jieţ, Buzău şi Bârlad. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 58% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 300 cm (Buliga, Balta Borcia).
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna octombrie au înregistrat scăderi de până la aproximativ 70 cm în aproximativ 88% din totalul forajelor aflate în observaţie. Creşteri de nivel cu până la 30 cm s-au ȋnregistrat pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor şi ȋn câmpiile Timişoarei, Timişanei şi ȋn Depresiunea Vărădia. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 77% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 220 cm (Oradea, Câmpia Joasă a Crişurilor).
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna octombrie cu până la 40 cm în cazul a 76% din totalul punctelor de monitorizare. Ȋn aproximativ 10% din numărul forajelor situate în depresiunile Săliştei şi Dărmăneşti şi, pe alocuri, ȋn Culoarele râurilor Someşul Mare şi Mic, variaţiile au fost crescătoare. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 83% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 170 cm (Agnita, Podişul Rotbav).
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au scăzut în luna octombrie cu până la 60 cm în cazul a 48% dintre forajele situate în culoarele râurilor Bistriţa, Moldova şi Roman-Adjud şi Prut, ȋn zona colinelor Gloduri, Ibănesei, Miletin şi ȋn dealurile Chicerii şi Pleşu, precum şi ȋn depresiunile Dorohoi, Caşin, Tazlău şi Huşi. Creşteri de nivel de până la 30 cm s-au produs ȋn aproximativ 18% din numărul forajelor de monitorizare din depresiunile Bistriţa-Cracău, Colinele Chinejei şi Podişul Sacovăţ şi pe alocuri ȋn culoarul râului Prut. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 88% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 200 cm (Berchişeşti, Culoarul Moldovei).
Podişul Dobrogei
Ȋn luna octombrie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au ȋnregistrat scăderi ȋn aproximativ 44% din totalul punctelor de monitorizare, ȋn zonele Murighiol şi Măcin, precum şi ȋn podişurile Cobadin şi Mangaliei. Ȋn podişurile Gârliciu, Cernavodă şi Casimcea, nivelurile au avut fluctuaţii nesemnificative. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 78% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 440 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).
Prognoza pentru luna NOIEMBRIE
Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici
În luna noiembrie, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă generală de staţionaritate ȋn aproximativ 65% din totalul forajelor analizate. Scăderile, ȋn aproximativ 32% din forajele analizate, se pot produce ȋn depresiunile subcarpatice şi ȋn Dealurile Cerna, ȋn luncile şi culoarele râurilor Bistreţ, Argeş-Sabar, Ialomiţa şi Buzău, ȋn câmpiile Olteniei, Ilfov, Otopeni, Titu.
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna noiembrie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de staţionaritate ȋn aproximativ 62% din totalul forajelor de observaţie. Scăderi ale nivelurilor sunt posibile pe alocuri ȋn depresiunile Zalău, Oradea şi Vărădia, precum şi ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor şi ȋn câmpiile Arad, Timişoara, Vinga, ȋn aproximativ 35% din numărul forajelor de monitorizare.
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna noiembrie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de staţionaritate ȋn 69% din situaţiile monitorizate. Ȋn aproximativ 26% din punctele de monitorizare, ȋn acviferele dezvoltate ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Gheorgheni, Prejmer, Bârsa, Făgăraş şi Sibiu, precum şi ȋn culoarele râurilor Someş, Aiud şi Târnava Mare, se pot produce scăderi ale adâncimii nivelurilor.
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
În luna noiembrie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionaritate ȋn aproximativ 55% din numărul punctelor de monitorizare, ȋn culoarele râurilor Bistriţa, Roman-Adjud şi Siret, ȋn colinele Gloduri, Bălăbăneşti, Chinejei şi ȋn depresiunile Bistriţa, Caşin, Neamţ şi Tazlău. Scăderi ale nivelurilor sunt posibile ȋn aproximativ 43% dintre forajele de observaţie ȋn bazinele râurilor Moldova şi Prut, ȋn Colinele Ibănesei şi Miletin, precum şi ȋn depresiunile Dorohoi şi Rădăuţi.
Podişul Dobrogei
Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna noiembrie nivelurile apelor subterane de mică adâncime nu vor avea variaţii semnificative ȋn aproximativ 44% din numărul forajelor de monitorizare din zona Măcin şi podişurile Cobadin, Cernavodă şi Mangalia. Creşteri ale nivelurilor, estimate ȋn aproximativ 33% din situaţiile analizate, se pot produce ȋn zona Dunavăţ şi ȋn podişurile Gârliciu şi Casimcea.
