Caracterizarea starii raurilor în intervalul 19.07.2019 ora 07.00 – 20.07.2019 ora 07.00

 
Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinul hidrografic Prahova, unde au fost în creștere ca urmare a precipitațiilor căzute în interval și propagării și râurile din bazinele hidrografice: Crișul Alb, Putna, Trotuș, Moldova, Suceava, Prut, bazinul superior al Oltului, cursurile mijlocii și inferioare ale Crișului Negru, Mureșului, Timișului și Bârzavei și cursul Siretului, unde au fost în scădere.
Creşteri izolate de niveluri şi debite, ca urmare a  precipitaţiilor căzute în interval sub formă de aversă, s-au mai înregistrat și pe unele râuri din bazinele superioare ale Argeşului și Buzăului.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe Bega inferioară, cursul Prutului aval de Stânca Costeşti şi pe afluenţii Prahovei şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Crasna, Moravița, Rm. Sărat, Bârlad, Jijia şi pe unii afluenţi ai Mureşului (Comlod, Iara, Feernic, Domald, Secaș, Sebeş, Râul Mare).
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 01.02.2019 ora 07.00 – 02.02.2019 ora 07.00

Debitele au fost în creștere datorită cedării apei din stratul de zapadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării pe râurile din bazinele: Bega, Nera, Siret, cursul Mureșului, bazinele superioare ale Timișului, Bârzavei și Carașului, bazinul superior și inferior al Prutului și doar prin propagare pe cursurile inferioare ale Turului, Someșului, Crasnei, Barcăului, Crișului Repede, Crișului Alb, Târnavelor și cursurile mijlocii și inferioare ale Oltului, Vedei și Argeșului.
Pe celelalte râuri debitele au fost în scădere, exceptând râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staţionare.
S-au înregistrat creşteri de niveluri şi debite pe râul Tur - aval s.h. Călineşti Oaş (sector îndiguit), cu depăşirea COTELOR DE ATENŢIE, ca urmare a deversărilor controlate din Acumularea Călineşti.
Se situează peste COTELE DE ATENŢIE râul Tur la staţiile hidrometrice: Călineşti Oaş (350+7)-jud.SM şi Micula (270+10)-jud.SM (sector îndiguit).
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare (peste 100%), mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Arieș, Nera, Bârlad, Prut, bazinul superior și inferior al Mureșului și bazinul superior al Timișului, pe cursul superior al Siretului și pe cursul inferior al Trotușului. 
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, pod de gheaţă și sloiuri) existente pe râurile din Moldova, în bazinul superior al Mureșului, bazinul superior și mijlociu al Oltului și izolat în Maramureș au fost în diminuare și restrângere. 
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Siret, Bistrița, Prut, Jijia – bazinele superioare și pe unele râuri mici din bazinul Bârladului și Prutului inferior. 
Curg sloiuri pe râurile din bazinele: Putna – Colacu și Prut - Oancea.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 3,9 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 1,50 m de la viaduct Poiana Largului până amonte 0,5 km comuna Poiana Teiului, pe o lungime de 3,9 km. Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 15 m pe 70% din lungime.