Debitele au fost în general staţionare exceptând râurile din bazinele Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişuri, Mureş, Siret şi bazinul mijlociu al Jiului unde au fost în scădere.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele Suceava, Moldova, pe cele din Dobrogea şi mai mici (10-30% din mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur, Crasna,Barcău, Crișul Negru, Bârlad, unii afluenți ai Someșului (Sălăuța, Șieu, Ilișua, Lonea, Fizeș, Lăpuș), unii afluenți ai Crișului Alb (Bănești, Sighișoara, Cigher), unii afluenţi ai Mureșului (Comlod, Secaș, Râul Mare), Moravița, bazinul mijlociu și inferior al Oltului și bazinele superioare ale Argeșului și Ialomiței.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) prezente pe majoritatea râurilor din țară au fost în extindere și intensificare.
Predomină podul de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Someșul Superior, Oltul superior, Bârlad și Jijia.
Curg sloiuri de gheață pe râurile la stațiile hidrometrice: Prut – Răduți-Prut şi Başeu – Ştefăneşti.
Curge năboi (zăpadă îngheţată în albie) pe râurile la staţiile hidrometrice: Vişeu – Bistra, Someşul Mare – Rodna, Mureş sectorul Toplița– Gălăoaia, , Răstoliţa – Răstoliţa, Arieș – sector Buru-Turda, Târnava Mare – Odorheiu Secuiesc şi sectorul Blaj-Mihalţ, Olt – sectorul Sâncrăieni – Micfalău, Sălişte – Sălişte, Ialomicioara – Fieni, Ialomiţa pe sectoarele Moroeni – Băleni și Ciochina – Țăndărei, Siret – Nicolae Bălcescu, Moldova – Fundu Moldovei, Prisaca Dornei și pe sectorul Tupilaţi-Roman, Bistriţa pe sectorul Dorna Arini – Straja, Neagra – Gura Negrii şi Trotuș – Vrânceni.
