Caracterizarea starii raurilor în intervalul 20.10.2018 ora 07.00 – 21.10.2018 ora 07.00

Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, bazinele superioare ale râurilor Someș, Lăpuș, Someșul Mic, Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Arieș, Bistrița, Moldova, cursul inferior al Mureșului (secțiunea Arad – Nădlac), unde au fost în creștere ca urmare a precipitațiilor căzute în interval și propagării.
Creșteri izolate de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor slabe căzute în interval s-au mai înregistrat pe unele râuri mici din bazinele hidrografice: Crișul Alb, Bega, Nera, Caraș, Ialomița, bazinele superioare ale Oltului și Buzăului și pe unii afluenți ai Oltului inferior.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe cursul mijlociu si inferior al Moldovei, cursurile superioare ale Sucevei şi Trotuşului, cursul mijlociu al Siretului şi pe unele râuri din Dobrogea și mai mici (10-30% din mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice Lăpuș, Bistra, Moravița, Nera, Bârlad, Jijia, pe unii afluenţi ai Crișului Negru (Holod, Teuz), pe unii afluenţi din bazinul mijlociu și inferior al Oltului și bazinul superior al Argeşului (R. Doamnei, Vâlsan). 
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 02.02.2018 ora 07.00 – 03.02.2018 ora 07.00

Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Lăpuș, Crișul Repede, Arieș, Jiu, Vedea, Argeș, Buzău, bazinele superioare și mijlocii ale Someșului (cu excepția Someșului Mic, unde au fost staționare), Crișului Negru, Crișului Alb, bazinul mijlociu al Mureșului, bazinele superioare ale râurilor Tur, Bega, Timiș, Bistrița, bazinele mijlocii și inferioare ale Oltului și Ialomiței, cursul superior al Prutului, unde au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă) prezente pe râurile din centrul și estul țării au fost în ușoară restrângere și diminuare, exceptând rțurile din bazinul hidrografic al Bârladului și afluenții Prutului, unde s-au menținut fără modificări importante. Podul de gheață este prezent în bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Trotuș, Putna, Rm. Sărat, Bârlad, Prut, bazinele superioare și mijlocii ale Mureșului și Oltului.
Se mențin îngrămădirile de ghețuri pe râul Teșna la s.h. Coșna (din bazinul Bistriței).
Curg aglomerări de ghețuri pe râul Prut la s.h. Oancea.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuș, Buzău, Trotuș, cele din Dobrogea, bazinele superioare ale Crișului Alb, Carașului, Jiului, Ialomiței, Bistriței, bazinul inferior al Oltului, care se situează în jurul și peste mediile multianuale lunare și unele râuri din bazinele Jiu, Olt inferior, Bârlad și Jijia care au valori sub 30% din aceste medii.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
 

Noutăți Noutăți