Caracterizarea starii raurilor în intervalul 20.08.2019 ora 07.00 – 21.08.2019 ora 07.00

Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Argeş, cursul mijlociu şi inferior al Trotuşului şi cursul superior al Prutului unde au fost în scădere uşoară.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Teleajen, pe cursul inferior al Vedei și pe cursul superior al Ialomiței şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuș, Bistra, Moraviţa, Caraș, Cerna, Bârlad, pe cursul superior al Siretului, pe unii afluenți ai Someșului Mic (Lonea, Fizeș), Crișului Negru (Valea Roșie, Holod, Teuz), Mureșului (Comlod, Iara, Vișa, Feernic, Domald, Secaș, Orăștie, Strei, Râul Mare, Râul Galben) şi pe afluenţii Prutului.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 02.02.2019 ora 07.00 – 03.02.2019 ora 07.00

Debitele au fost în creștere datorită cedării apei din stratul de zapadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Moldova, Suceava, Vișeu, Iza, Tur, Someș Mic, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișuri, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, pe afluenții Prutului și numai prin propagare pe cursul mijlociu și inferior al Someșului și cursurile inferioare ale Mureșului și Siretului.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Târnava Mare, Jiu, Vedea, Argeș, Ialomița, Buzău, Rm. Sărat, Putna și bazinul superior și inferior al Oltului, debitele au fost în scădere, iar pe celelalte râuri au fost în general staționare.
Creșteri mai importante de niveluri și debite datorită cedării mai însemnate din stratul de zăpadă și propagării s-au înregistrat pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișul Alb, Caraș și Nera.
Se situează peste COTA DE INUNDAȚIE râul Tur la stația hidrometrică Micula (310+10)-jud. SM și peste COTELE DE ATENŢIE râurile la stațiile hidrometrice: Tur – Călineşti Oaş (350+9)-jud.SM şi Turulung (360+45)-jud.SM  (sector îndiguit) și Crișul Alb – Vața de jos (350+12)-jud. HD și Chizdia – Ghizela (250+20)-jud. TM (neprezentând risc hidrologic).
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare (peste 100%), mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Arieș, Bârlad, Prut, bazinul superior și inferior al Mureșului și pe cursul superior al Siretului și pe cursul inferior al Trotușului. 
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, pod de gheaţă și sloiuri) existente pe râurile din Moldova, în bazinul superior al Mureșului și izolat în bazinul superior și mijlociu al Oltului și în Maramureș au fost în diminuare și restrângere. 
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Siret, Bistrița, Prut, Jijia – bazinele superioare și pe unele râuri mici din bazinul Bârladului și Prutului inferior. 
Curg sloiuri pe râurile la staţiile hidrometrice: Putna – Colacu și Prut - Oancea.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 3,9 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 1,50 m de la viaduct Poiana Largului până amonte 0,5 km comuna Poiana Teiului, pe o lungime de 3,9 km. Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 15 m pe 70% din lungime.