Caracterizarea starii raurilor în intervalul 13.12.2017 ora 07.00 – 14.12.2017 ora 07.00

Debitele au fost în general în creștere datorită precipitațiilor înregistrate, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Cerna, Jiu, Bârlad, bazinul inferior al Oltului, bazinul superior și mijlociu al Argeșului, bazinele mijlocii și inferioare ale Ialomiței și Prutului și râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staționare. În bazinul râului Vedea și în bazinul inferior al Argeșului debitele au fost în scădere ușoară.
Se situează peste:
- COTELE DE ATENȚIE râul Tur la staţiile hidrometrice: Călinești Oaș (350+40)-jud. SM și Turulung (360+22)-jud. SM (sector îndiguit)
- COTA DE INUNDAŢIE râul Tur la staţia hidrometrică Micula (310+22)-jud. SM (sector îndiguit)
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare, mai mici (30-90%) pe râurile din bazinele: Crasna, Bârzava, Nera, Cerna, Jiu, Vedea, Argeș, bazinele inferioare ale Barcăului și Oltului, bazinul mijlociu și inferior al Prutului, pe unii afluenți ai Mureșului și sub 30 % pe râurile din bazinul hidrografic al Bârladului.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri) prezente în bazinele superioare ale Oltului, Bistriţei, Moldovei și Buzăului au fost în restrângere, diminuare și eliminare.

 


Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 02.03.2017 ora 07.00 – 03.03.2017 ora 07.00

Debitele au fost în creștere datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinul Begăi, pe Nera, Suceava, bazinul mijlociu şi inferior al Timişului, cursurile superioare ale Siretului, Prutului, cursurile mijlocii şi inferioare ale Moldovei, Bistriţei, Trotuşului, Putnei, Buzăului şi doar prin propagare pe cursul inferior al Turului, Crasnei, Barcăului, Crişului Repede, cursul mijlociu şi inferior al Someşului, Crişului Alb, Crişului Negru, bazinul superior şi mijlociu al Mureşului, bazinele mijlocii şi inferioare ale Târnavelor, Arieşului, cursul superior al Oltului (sectorul Micfalău – Hoghiz) şi cursurile inferioare ale Prutului, Jijiei şi Bahluiului.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Jiu, Ialomiţa, bazinele superioare ale Vedei, Argeşului, mijlociu şi inferior al Oltului şi pe cele din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare şi în scădere pe celelalte râuri. 
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente doar în bazinele superioare ale râurilor Mureș, Ialomiţa, Moldova, Bistriţa, Trotuş, pe unele râuri din bazinul mijlociu al Oltului și pe râul Prut au fost în restrângere, diminuare şi eliminare.
Curg sloiuri pe râul Prut la staţia hidrometrică Oancea. 
Sunt prezente aglomerǎri de gheţuri pe Bistriţa (aval Cârlibaba), Moldova – Fundu Moldovei, Bancu – Coşna şi Dorna – Poiana Stampei.
Debitele se situează în general la valori în jurul şi peste mediile multianuale lunare, cu excepţia râurilor din bazinele hidrografice: Someşul Mic, Crasna, Barcău, Cerna, bazinul mijlociu şi inferior al Jiului, bazinul inferior al Oltului, Vedea, Argeş, Ialomiţa, cursurile superioare ale Siretului, Bârladului, Prutului şi pe Jijia, unde se situează la valori cuprinse între 20 şi 80% din aceste valori. 
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.