Debitele au fost în general staționare, exceptând bazinul superior al Bistriţei unde au fost în creştere datorită evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi cedării apei din stratul de zăpadă şi cursul mijlociu al Prutului unde au fost în scădere.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi) prezente, izolat, pe unele râuri din bazinul superior al Bistriței (afluent al Siretului) au fost în diminuare şi eliminare.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinul hidrografic al Motrului și pe cursul inferior al Jiului şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crişul Alb, Târnave, Moraviţa, Vedea, Bârlad, pe afluenții Prutului, unii afluenți ai Someșului (Șieu, Lonea, Fizeș), Crișului Negru (Valea Roșie, Holod, Teuz), ai Mureșului (Toplița, Luț, Comlod, Iara, Feernic, Vișa, Secaș, Gâlda, Râul Mare, Troaș), Oltului (Turcu, Homorod, Pârâul Nou, Hârtibaciu, Cungrișoara, Beica) și Argeșului (Argeșel, R. Doamnei, Potop)
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
