Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al cedării apei din stratul de zapadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Someș, Crișuri, Timiș, Moraviţa, Caraș, Nera, Cerna, Siret, Mureş mijlociu şi inferior, Jiu superior, pe unii afluenţi ai Oltului mijlociu, pe cursul mijlociu şi inferior al Barcăului, pe cursurile inferioare ale Bârzavei, Oltetului, Neajlovului, Argesului, pe cursul inferior al Prutului şi pe afluenţii săi.
Pe celelalte râuri debitele au fost în general staţionare, exceptând Crasna, Bega, cursul superior al Barcăului, cursul superior şi mijlociu al Bârzavei, cursul mijlociu si inferior al Jiului, Vedea şi cursul inferior al Ialomiţei unde au fost ȋn scădere.
Creșteri mai importante de niveluri și debite datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării s-au înregistrat pe râurile din bazinele hidrografice ale Crişului Alb şi Crişului Negru.
Se situează peste:
COTA DE INUNDAȚIE: râul Tur la stația hidrometrică Micula (310+50)-jud. SM – datorită deversărilor controlate din acumularea Călineşti.
COTELE DE ATENŢIE: râurile la stațiile hidrometrice: Tur – Călineşti Oaş (350+31)-jud.SM şi Turulung (360+56)-jud.SM (sector îndiguit)- datorită deversărilor controlate din acumularea Călineşti, Crişul Alb – Crişcior (170+4)-jud.HD, Crișul Alb – Vața de Jos (350+61)-jud. HD şi Crişul Alb – Gurahonţ (150+38)-jud. AR.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare, mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Bârlad, Prut, pe cursurile superioare ale Mureşului şi Siretului și pe cursul inferior al Trotușului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, pod de gheaţă și sloiuri) existente pe râurile din Moldova, în bazinul superior al Mureșului și izolat în bazinul superior și mijlociu al Oltului și în Maramureș au fost în diminuare și restrângere. Predomină gheaţa la maluri, podurile de gheaţă fiind prezente pe cursurile superioare ale Siretului, Bistriţei, Prutului şi Jijiei şi pe unele râuri mici din bazinul Bârladului şi Prutului inferior.
Curg sloiuri pe râurile la staţiile hidrometrice: Prut-Oancea şi Başeu-Ştefăneşti.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 3,9 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 1,50 m de la viaduct Poiana Largului până amonte 0,5 km comuna Poiana Teiului, pe o lungime de 3,9 km. Tronsonul prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi de la 0.8 pana la curs liber.
