Caracterizarea starii raurilor în intervalul 16.07.2019 ora 07.00 – 17.07.2019 ora 07.00

Debitele au fost în general în scădere, exceptând cursurile inferioare ale râurilor: Tur, Someș, Lăpuș, Crișul Alb, Târnava Mare, Bârzava, Ialomița (sector Siliștea Snagovului-Coșereni), Bârlad, cursurile mijlocii și inferioare ale Crișului Negru și Timișului, cursurile mijlocii ale Mureșului (sector Ocna Mureș – Brănișca) și Oltului (sector Feldioara – Hoghiz) și cursul superior al Prutului, unde au fost în creștere ca urmare a propagării.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe cursul Prutului aval de Stânca Costeşti, afluenţii Prahovei și unii afluenți ai Argeșului inferior şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice Lăpuș, Moravița, Rm. Sărat, Bârlad, Jijia şi pe unii afluenţi ai Mureşului (Comlod, Iara, Feernic, Domald, Secaș, Sebeş, Râul Mare).
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 04.08.2018 ora 07.00 – 05.08.2018 ora 07.00

Debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul mijlociu şi inferior al Prutului unde a fost în creştere prin propagare.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Bârzava, Moraviţa, Caraş, Cerna şi pe cele din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.
Debitele se situează la valori mai mari de 100% din mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someș, Crasna, Barcău, pe cursul superior al Mureşului, pe unii afluenţi ai Argeşului superior şi pe unii afluenţi ai Bârladului, unde se situează sub normalele lunare, cu valori mai mici de 90% din acestea.
Se situează peste:
COTELE DE ATENȚIE râurile la stațiile hidrometrice:  Dâmbovița – Dragomirești (200+22)-jud.IF și Ciric – Iași (170+24)-jud.IS.
În interval s-au mai situat peste COTELE DE APĂRARE nivelurile pe râul Prut, sector aval Stânca Costeşti – amonte Ungheni, datorită propagării debitelor defluente controlate din Acumularea Stânca Costeşti (sector îndiguit, jud. BT și IS).