Caracterizarea starii raurilor în intervalul 15.12.2017 ora 07.00 – 16.12.2017 ora 07.00

Debitele au fost în creștere ca efect combinat al precipitaţiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Mureş (exceptând Târnava Mare), Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Bistriţa şi Jiu superior.
Pe celelalte râuri debitele au fost staţionare, exceptând râurile din bazinele Sucevei, Moldovei şi Buzăului, unde au fost în uşoară scădere.
Creşteri mai însemnate de niveluri şi debite, cu depăşiri ale COTELOR DE APĂRARE, s-au înregistrat pe râurile din bazinele: Tur, Lăpuş şi Crişul Negru.
Se situează peste:
- COTELE DE INUNDAŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Tur - Turulung (420)-jud. SM şi Micula (310+42)-jud. SM (sector îndiguit);
- COTELE DE ATENȚIE râurile la staţiile hidrometrice: Tur – Negreşti Oaş (170)-jud. SM şi Călinești Oaș (350+48)-jud. SM, Maria – Răteşti (250+9)-jud. SM; Firiza – Firiza (110+9)-jud. MM, Crişul Negru – Tinca (350+14)-jud. BH şi Briheni – Şuştiu (175+8)-jud. BH.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare, mai mici (30-90%) pe râurile din bazinele: Timiş, Bârzava, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Argeș, bazinul mijlociu și inferior al Prutului și sub 30 % pe râurile din bazinul hidrografic al Bârladului.
Este în vigoare ATENȚIONAREA HIDROLOGICĂ nr. 44 din 14.12.2017.
Sunt in vigoare ATENȚIONAREA HIDROLOGICĂ pentru fenomene imediate nr.1 din 15.12.2017 şi AVERTIZAREA HIDROLOGICĂ pentru fenomene imediate nr. 2 din 15.12.2017.


Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 05.03.2017 ora 07.00 – 06.03.2017 ora 07.00


Debitele au fost în creștere pe cursurile superioare ale Bistriţei şi Buzăului datorită cedării apei din stratul de zăpadă şi evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi numai prin propagare pe cursul inferior al Mureșului.
Pe râurile din bazinele: Bega, Timiş, Bârzava, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt (exceptând cursul său superior), Vedea, Argeş, Ialomiţa şi pe cele din Dobrogea debitele au fost relativ staţionare, iar pe celelalte râuri au fost în general în scădere.
Mici creşteri izolate de niveluri şi debite s-au înregistrat şi pe unele râuri din nordul şi centrul ţării ca urmare a precipitaţiilor căzute în interval şi cedării apei din stratul de zăpadă din zona montană  
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, izolat pod de gheaţă) prezente doar în bazinele superioare ale râurilor Mureș, Lotru, Moldova, Bistriţa, Trotuş și pe râul Prut la stația hidrometrică Ungheni au fost în restrângere, diminuare şi eliminare. 
Se menţin aglomerările de gheaţă formate anterior pe râul Moldova la s.h. Fundu Moldovei şi pe râul Dorna la s.h. Poiana Stampei, pe lungimi de 200 şi respectiv 400 de metri.
Debitele se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienți moduli cuprinși între 30-90%, mai mari, în jurul și peste mediile multianuale lunare pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Tur, Someșul Mare, Târnava Mică, Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Suceava, bazinul superior al Buzăului, bazinul mijlociu al Bârladului, bazinele superioare și mijlocii ale râurilor Mureș, Olt, Bistrița și râurile din Dobrogea. 
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.