Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur și cursurile mijlocii și inferioare ale Timișului și Prutului, unde au fost în creștere ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor căzute în interval, propagării și cedării apei din stratul de zăpadă.
Pe râurile din bazinele hidrografice Jijia, Bașeu, cursul Jiului și cursul superior al Prutului debitele au fost în scădere.
Creșteri mici și izolate de debite (ca urmare a precipitațiilor căzute) s-au produs în bazinele superioare ale Crișurilor, Mureșului, Bistriței, Moldovei și Sucevei.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri) sunt prezente izolat în bazinele superioare ale râurilor Moldova, unde au fost în restrângere și diminuare şi Bistriţa, unde au fost în extindere și intensificare ușoară.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Prahova, Suceava, bazinele superioare ale Moldovei și Bistriței și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Târnava Mare, Bega Veche, Amaradia, Neajlov, Rm. Sărat, Bârlad și Tazlău.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
