Debitele au fost în general staţionare, exceptând cursul inferior al Moldovei unde au fost în creştere uşoară prin propagare.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău şi Crişul Alb, debitele au fost în uşoară scădere.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-100% din mediile multianuale lunare, mai mari pe râurile din bazinele: Suceava, Moldova, Trotuș, cursul mijlociu și inferior al Siretului şi pe unele râuri din Dobrogea şi mai mici pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Bistra, Moravița, Nera, Bârlad, Jijia și pe unele râuri din bazinul Mureșului (Comlod, Feernic, Secaș, Ampoi, Râul Mare, Râul Galben), bazinul mijlociu și inferior al Oltului și bazinele superioare ale Argeșului și Ialomiței.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) s-au menținut fără modificări importante.
Predomină podurile de gheață în bazinele superioare ale Mureşului, Oltului, Argeşului, pe Tazlău, Jijia, râurile din bazinul superior al Bistriţei şi izolat pe unii afluenţi mici ai Bârladului, Jijiei, pe Milcov la s.h. Reghiu și pe Bârlad la s.h. Tecuci.
Curg sloiuri de gheață pe râul Prut la staţiile hidrometrice: Oroftiana, Rădăuţi-Prut şi la Oancea.
Curge năboi (zăpadă îngheţată în albie) pe râurile la staţiile hidrometrice: Mara – Vadu Izei şi Someşul Mare – Nepos.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
