Debitele au fost în general în scădere, exceptând cursul inferior al Mureşului, unde au fost în creştere prin propagare.
Pe râurile din bazinele Vedea, Ialomiţa, bazinele mijlocii şi inferioare ale: Jiului, Argeşului, bazinul inferior al Oltului şi pe cele din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheață) existente, au fost în extindere şi intensificare şi şi-au făcut apariţia şi în bazinele hidrografice: Vedea, Iza, Mureş, Vedea, Bârlad, pe cursul Siretului, pe cursul superior al Prutului.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice sau sectoarele: Mara – Vadu Izei, Someşul Mare – Nepos, Sălăuţa – Salva, Bistriţa – Bistriţa, Lăpuş – Răzoare, Mureş pe sectorul Topliţa – Stânceni, la Glodeni, Topliţa – Topliţa, Olt – Sf. Gheorghe, Ialomicioara – Fieni, Teliţa – Poşta Frecăţei, Bistriţa pe sectorul Dorna Arini – Frumosu, la Frunzeni, Dorna – Dorna Cândreni şi Trotuş – Lunca de Sus.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, în jurul și peste mediile multianuale lunare pe râurile din bazinele: Vişeu, Tur, Crișul Repede, Crişul Negru, Mureș (exceptând afluenţii de pe cursul inferior), Suceava, Moldova, Bistriţa, cursul superior şi mijlociu al Siretului, bazinul superior al Oltului şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Moraviţa, Vedea, Jijia, pe unii afluenți ai Jiului inferior (Coșuștea, Amaradia), ai Oltului inferior (Mamu, Beica, Olteţ) și ai Argeșului (Râul Doamnei).
Ca urmare a viiturilor formate anterior în bazinul râului Tur se situează peste COTA DE INUNDAȚIE râul Tur la stația hidrometrică Micula (310+16)-jud. SM (sector îndiguit).
