Debitele au fost în scǎdere, exceptând Trotuşul, Bârladul, cursurile mijlocii şi inferioare ale: Someşului, Barcǎului, Crişului Repede, Crişului Alb, cursul mijlociu al Prutului şi cursurile inferioare ale Crasnei şi Crişului Alb, unde au fost în creştere prin propagare.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Suceava, Moldova, Putna, Rm. Sǎrat, Buzǎu, cursul Siretului, bazinele superioare ale Someşului, Mureşului, Jiului, Oltului, cursurile superioare şi mijlocii ale Târnavelor, cursul mijlociu şi inferior al Bistriţei, cursul inferior al Prutului şi pe râurile din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.
Creşteri izolate de debite s-au înregistrat pe unele râuri mici din bazinul mijlociu al Oltului şi pe Prahova ca efect combinat al precipitaţiilor cǎzute în interval, cedǎrii apei din stratul de zǎpadǎ şi propagǎrii.
Se situează peste COTELE DE ATENŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Crasna-Domăneşti (400+62 )-jud. SM şi Glavacioc-Crovu (200+2)-jud.GR.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, nǎboi, pod de gheaţă) prezente pe râurile din centrul și estul țării s-au menţinut fǎrǎ modificǎri importante.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Bistrița (sector Cârlibaba – Frumosu), Neagra – Gura Negrii; Prut – Oroftiana.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Someș (exceptând Someșul Mare), Crişul Repede, Bârzava, Nera, Cerna, Siret, bazinele superioare ale Begăi şi Timișului, unele râuri din bazinele inferioare ale Oltului, Jiului, Bârladului şi Prutului, unde au valori cuprinse între 30-90% din acestea.
