Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinul Sucevei şi bazinele superioare şi mijlocii ale Moldovei şi Bistriţei unde au fost în creștere datorită precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării.
Pe cursul superior al Prutului debitele au fost în scădere.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari pe râurile din bazinele: Suceava, Moldova, Trotuș, cursul mijlociu și inferior al Siretului şi pe unele râuri din Dobrogea şi mai mici pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Bistra, Moravița, Nera, Bârlad, Jijia și pe unele râuri din bazinul Mureșului (Comlod, Feernic, Secaș, Ampoi, Râul Mare, Râul Galben), bazinul mijlociu și inferior al Oltului și bazinele superioare ale Argeșului și Ialomiței.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) au fost în diminuare și eliminare, fiind prezente pe râurile din bazinele: Vişeu, Iza, Tur, Someşul Mare, Mureş superior, bazinul superior al Oltului, izolat pe unii afluenţi din bazinul superior al Argeşului, pe cursul superior şi mijlociu al Siretului şi pe majoritatea afluenţilor săi, pe cursul superior şi inferior al Prutului, pe Jijia şi afluenţii săi.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râul Mara la stația hidrometrică Vadu Izei.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
