Debitele au fost în scǎdere, exceptând bazinul hidrografic Crasna, unde au fost în creștere datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, cursurile inferioare ale râurilor Barcău, Crișul Alb, Bârzava, Jiu, Argeș, Bârlad și Siret, unde au fost în creștere prin propagare și râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staționare.
Se situează peste COTELE DE ATENŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Tur-Micula (270+21)-jud.SM, Crasna-Domăneşti (400+79 )-jud. SM şi Berveni (490+10)-jud.SM.
Formaţiunile de gheaţă (preponderent gheaţă la maluri, nǎboi, izolat pod de gheaţă) prezente pe râurile din bazinele superioare ale Mureșului, Oltului și Lotrului s-au menţinut fǎrǎ modificǎri importante, iar cele din bazinele superioare şi mijlocii ale Moldovei, Bistriţei, bazinele superioare ale Sucevei, Trotuşului, Prutului şi Jijiei au fost în uşoară restrângere şi eliminare. Au apărut formațiuni incipiente de gheață (gheață la maluri) pe cursul superior al Vișeului.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Bistrița – Mița, Bistrița – Dorna Arini şi Neagra – Gura Negrii.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Someș (exceptând Someșul Mare), Bârzava, Moravița, Nera, Cerna, Vedea, Rm. Sărat, Prut, bazinele superioare ale Begăi şi Timișului, afluenţii Jiului, Oltului inferior şi cursul superior şi mijlociu al Ialomiţei, unde au valori cuprinse între 30-90% din acestea.
