Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Moraviţa, Caraş, cursul superior şi mijlociu al Mureşului, cursul superior al Timişului, cursul mijlociu şi inferior al Moldovei şi cursurile inferioare ale: Târnavelor, Crişului Alb şi Jiului.
Pe râurile din bazinele Suceava, Trotuş, Putna, Rm. Sărat, Bârlad, Prut (exceptând cursul superior), cursul Siretului şi pe cele din Dobrogea debitele au fost relativ staţionare, iar pe celelalte râuri au fost în general în scădere.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri), prezente izolat doar în bazinul superior al Bistriței s-au menţinut fără modificări importante.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someș (exceptând Someșul Mic), Crișul Repede, Crișul Negru, Mureș (exceptând Târnavele), Bega, Timiș, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, Motru, Gilort, Bistrița, Buzău, pe unii afluenţi al Oltului inferior (Topolog, Luncavăţ), în bazinele superioare ale Argeșului, Prahovei şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Bârlad, pe afluenții Prutului și pe unii afluenți ai Jiului inferior (Coșuștea, Amaradia, Raznic), ai Oltului mijlociu şi inferior (Pârâul Nou, Hârtibaciu, Cungrișoara, Beica).
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
