Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crișul Negru, Crișul Alb unde au fost în creștere datorită cedării apei din stratul de zăpadă, precipitațiilor lichide prognozate și propagării și numai prin propagare pe cursurile inferioare ale Someșului și Bârzavei.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur și pe cursul superior al Prutului, debitele au fost în ușoară scădere.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste normalele lunare) pe râurile din bazinele: Suceava, Moldova, Trotuș, cursul mijlociu și inferior al Siretului şi pe unele râuri din Dobrogea şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Crasna, Crișul Alb, Bistra, Moravița, Caraş, Nera, Bârlad, Jijia și pe unele râuri din bazinul Mureșului (Comlod, Feernic, Secaș, Ampoi, Râul Mare, Râul Galben), bazinul mijlociu și inferior al Oltului și bazinele superioare ale Argeșului și Ialomiței.
Formațiunile de gheață (gheață la maluri, năboi, pod de gheață) s-au menținut fără modificări importante, fiind prezente pe unele râuri din bazinele: Arieş, bazinele superioare ale Mureșului și Oltului, pe cursul superior şi mijlociu al Siretului şi pe majoritatea afluenţilor săi, pe Jijia şi afluenţii săi și izolat pe unii afluenţi ai Vișeului, Someșului, Mureșului inferior și Argeşului superior.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
