Caracterizarea starii raurilor în intervalul 20.08.2019 ora 07.00 – 21.08.2019 ora 07.00

Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Argeş, cursul mijlociu şi inferior al Trotuşului şi cursul superior al Prutului unde au fost în scădere uşoară.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Teleajen, pe cursul inferior al Vedei și pe cursul superior al Ialomiței şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuș, Bistra, Moraviţa, Caraș, Cerna, Bârlad, pe cursul superior al Siretului, pe unii afluenți ai Someșului Mic (Lonea, Fizeș), Crișului Negru (Valea Roșie, Holod, Teuz), Mureșului (Comlod, Iara, Vișa, Feernic, Domald, Secaș, Orăștie, Strei, Râul Mare, Râul Galben) şi pe afluenţii Prutului.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 13.04.2018 ora 07.00 – 14.04.2018 ora 07.00

Debitele au fost în general în scădere uşoară, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Arieş, Târnave, Bistriţa, Bârlad, bazinul inferior al Oltului, bazinul superior al Argeşului şi râurile din Dobrogea unde au fost relativ staţionare. Creşteri datorită propagării s-au înregistrat pe cursul mijlociu al Prutului şi izolat, datorită precipitaţiilor căzute în interval şi pe unele râuri mici din centrul ţării.
Se situează peste COTA DE ATENȚIE râul  Urlui la s.h  Furculeşti (150+4)-jud.TR.
Debitele se situează în general la valori peste mediile lunare multianuale, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Someş - aval Dej,  Someșul Mic, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crişul Alb, Târnava Mică, Bega, Cerna, Buzău, Putna, Rm. Sărat, Trotuş mijlociu şi inferior, Moldova şi Suceava, afluenții Jiului mijlociu și inferior, afluenţii Oltului mijlociu, afluenţii Bârladului şi cei ai Prutului, unde se situează sub normalele lunare, cu valori cuprinse între 30-90%.