Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor înregistrate, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinele: Vișeu, Iza, pe cele din bazinele superioare şi mijlocii ale râurilor: Arieş, Târnava Mare, Târnava Mică, pe Mureş (sectorul Glodeni-Ocna Mureş) şi pe cursurile superioare ale Buzăului, Bistriţei şi Moldovei şi numai prin propagare pe cursurile inferioare ale râurilor: Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Timiş și pe cursul mijlociu şi inferior al Prutului.
Pe celelalte râuri debitele au fost în scădere, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Jiu, Olt, Vedea, Argeş, Ialomiţa, Rm.Sărat, Putna, Suceava, Jijia, cele din bazinele mijlocii şi inferioare ale Buzăului, Bistriţei şi Moldovei, cursul Siretului și râurile din Dobrogea, unde au fost relativ staționare.
Se situează peste COTA DE INUNDAŢIE, ca urmare a deversărilor controlate din Acumularea Călineşti, râul Tur la staţia hidrometrică Micula (310+2)-jud.SM (sector îndiguit).
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someș, Arieş, Cibin, Buzău, Putna, Bistriţa, Moldova şi Suceava, bazinele superioare ale Crișului Alb, Târnavelor, Jiului, Oltului, pe cursul mijlociu şi inferior al Siretului și pe unii afluenți ai Mureșului inferior.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal) existente, izolat, în bazinele superioare ale Lotrului și Bistriței s-au menținut fără modificări importante.
