Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele: Crasna, Barcău, Crişul Negru, Bega, Vedea şi cursurile inferoare ale Someşului, Crişului Alb, Argeşului şi Ialomiţei unde au fost în scădere, precum şi Bârzava şi cursul inferior al Timişului unde au fost în creştere ca urmare a precpitaţiilor căzute în interval şi propagării.
Mici creşteri izolate de niveluri şi debite s-au înregistrat şi pe unele râuri şi sectoare de râu din nord-vestul ţării ca urmare a diminuării formaţiunilor de gheaţă şi cedării apei din stratul de zăpadă.
Se situează peste COTA DE ATENŢIE râul Glavacioc la stația hidrometrică Crovu (200+1)-jud.GR.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, nǎboi, izolat pod de gheaţă) prezente pe râurile din nordul, centrul şi estul tării au fost în restrângere, diminuare şi eliminare.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Mădăraș – Mădăraș, Bistrița sector Dorna Giumalău – Broşteni şi Neagra – Gura Negrii.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Vedea, Argeș, Ialomița, afluenții de dreapta ai Siretului (exceptând bazinul inferior al Bistriței) și râurile din Dobrogea.
