Debitele au fost relativ staționare, exceptând râurile din bazinele: Someșul Mic, Crasna, Barcău, Crișuri, Bega, Trotuș, cursul inferior al Someșului și cursul mijlociu și inferior al Timișului, unde au fost în creștere ca urmare a efectului combinat al precipitațiilor lichide slabe, căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării.
Creșteri de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor, slabe cantitativ, căzute în interval şi cedării apei din stratul de zăpadă, s-au mai înregistrat și pe unele râuri mici din nordul și centrul țării.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe Someșul Mic, Bârzava, cursul superior al Sucevei, pe Moldova, pe cursul superior şi mijlociu al Trotuşului, cursurile mijlocii ale Timișului și Siretului şi mai mici (10-30% din mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuș, Moravița, Bârlad, Jijia, pe unii afluenţi din bazinele hidrografice Crișul Negru (Valea Roșie, Holod, Teuz) şi Mureș (Comlod, Secaș, Râul Mare).
Formaţiunile de gheaţă (gheață la maluri) au fost în ușoară intensificare pe râurile din bazinele Siretului și Prutului și în eliminare în bazinele superioare ale Mureșului și Oltului.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
