Caracterizarea starii raurilor în intervalul 20.08.2019 ora 07.00 – 21.08.2019 ora 07.00

Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb şi Argeş, cursul mijlociu şi inferior al Trotuşului şi cursul superior al Prutului unde au fost în scădere uşoară.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Teleajen, pe cursul inferior al Vedei și pe cursul superior al Ialomiței şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuș, Bistra, Moraviţa, Caraș, Cerna, Bârlad, pe cursul superior al Siretului, pe unii afluenți ai Someșului Mic (Lonea, Fizeș), Crișului Negru (Valea Roșie, Holod, Teuz), Mureșului (Comlod, Iara, Vișa, Feernic, Domald, Secaș, Orăștie, Strei, Râul Mare, Râul Galben) şi pe afluenţii Prutului.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 24.01.2019 ora 07.00 – 25.01.2019 ora 07.00

Debitele au fost în creştere ca efect combinat al precipitaţiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuș, Someșul Mic, Crasna, Barcău, Crișuri, Târnave, Bega Veche, Bega, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, Jiu, Ialomița, Buzău, bazinele inferioare ale Izei, Someșului, Oltului, bazinele mijlocii și inferioare ale Mureșului, Timișului, bazinul superior și mijlociu al Argeșului, în scădere pe cursul superior al Prutului și relativ staționare pe celelalte râuri.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Crişul Negru, Crișul Alb, Bega, Bârzava, Caraș, Jiu, Argeș, Suceava, Moldova, pe cursul Siretului, pe unii afluenți ai Bistriței (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău), bazinele superioare ale Crasnei, Barcăului, Moraviței, Cernei, bazinul inferior al Timișului, bazinul mijlociu și inferior al Oltului, bazinul superior și mijlociu al Ialomiței şi sub 30% din mediile multianuale pe unii afluenți ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice, cu excepția râurilor din Crișana și Banat, au fost în diminuare, restrângere și eliminare, cu excepția râurilor din Moldova, Maramureș și nordul Transilvaniei, unde s-au menținut fără modificări importante.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia și în bazinele superioare ale Oltului, Moldovei și Bistriței, iar pe celelalte râuri gheața la mal.
S-au menținut zăpoarele (aglomerări de ghețuri) pe râurile la stațiile hidrometrice: Iza – Vadu Izei, Mara – Vadu Izei și Someș – Răstoci.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Topolog – Milcoiu, Râul Doamnei – Dărmanești și Bistriţa – Frumosu.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,8 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,8 km. Tronsonul prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 10 m pe 50% din lungime.
Este în vigoare Atenţionarea Hidrologică nr. 1 din 23.01.2019.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.