Debitele au fost în creştere datorită cedării apei din statul de zăpadă şi propagării pe râurile Putna, Rm.Sărat, Bârlad, pe cursul mijlociu și inferior al Mureșului, cursurile mijlocii ale Jiului şi Oltului, cursurile inferioare ale râurilor: Someș, Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crișul Alb, Arieș, Târnave, Bega, Timiș, Bârzava, Moraviţa şi pe cursul superior al Prutului.
Pe celelalte râuri debitele au fost în scădere, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Olt inferior, Vedea, Argeş mijlociu şi inferior, Ialomiţa, Trotuş, Bistriţa, Moldova, Suceava, Prut mijlociu şi inferior, cursul Siretului şi râurile din Dobrogea unde au fost relativ staționare.
Debitele se situează la valori peste mediile multianuale lunare pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crişuri, Mureş mijlociu şi inferior, Bega, Timiş, Bârzava, Caraș, Nera, Cerna, Jiu superior, Cibin, Vedea, Argeş inferior, Putna, Protuş, Moldova, Suceava, pe cursul mijlociu şi inferior al Siretului şi pe cursul superior al Prutului. Pe celalalte râuri debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, pod de gheaţă și năboi) au fost în uşoară extindere şi intensificare, fiind prezente pe râurile din bazinul superior al Oltului şi pe unii afluenţi mici din bazinul mijlociu şi inferior al acestuia, în bazinele superioare ale Argeşului, Ialomiţei şi Prahovei, pe cursul superior şi mijlociu al Siretului şi pe majoritatea afluenţilor săi, pe cursul superior al Prutului şi pe afluenţii săi.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
