Debitele au fost în general staţionare, exceptând cursul Olteţului şi cursul mijlociu al Jiului, unde au fost în creştere ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă.
Pe râurile din bazinul Mureşului debitele au fost în uşoară scădere.
Formaţiunile de gheață (gheață la maluri, năboi) prezente, izolat, în bazinele superioare ale Moldovei şi Bistriței au fost în eliminare.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) în bazinul superior şi mijlociu al Bistriței, pe unii afluenţi ai Mureşului superior şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Crişul Alb, Barcău, Moraviţa, Vedea, Bârlad, pe afluenții Prutului, pe unii afluenți ai Jiului inferior (Amaradia, Raznic), ai Oltului mijlociu şi inferior (Turcu, Homorod, Şercaia, Pârâul Nou, Hârtibaciu, Cungrișoara, Beica, Mamu) şi ai Argeşului (Vâlsan, Râul Doamnei, Argeşel, Sabar, Potop, Neajlov).
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
