Caracterizarea starii raurilor în intervalul 23.03.2019 ora 07.00 – 24.03.2019 ora 07.00

Debitele au fost în scădere pe râurile din bazinele hidrografice: Someş, Crişul Alb, Mureş, Caraş, Nera, Cerna, Jiu superior, Olt superior, Ialomiţa, Buzău şi pe cursul superior al Prutului. Pe celelalte râuri debitele au fost staţionare, exceptând cursul superior al Crişului Negru şi cursul superior şi mijlociu al Bistriței unde au fost în creștere datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, iar pe cursurile inferioare ale Mureşului şi Jiului debitele au fost în creştere prin propagare.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din  mediile multianuale lunare, mai mari pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someșul Mare, Lăpuş,  Mureş, Cibin, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Buzău, în bazinele superioare ale Jiului, Oltului, Trotușului, Putnei şi pe tot cursul Jiului și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele Vedea,  Bârlad și pe afluenții Prutului.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 27.01.2019 ora 07.00 – 28.01.2019 ora 07.00

 
Debitele au fost relativ staţionare, exceptând Neajlovul, cursurile inferioare ale: Crişului Repede, Jiului, Oltului, Vedei, Argeşului, Ialomiţei, Buzăului şi Prutului, unde au fost în creştere ca efect combinat al cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someş, Crasna, Barcău, Crişul Negru, Crişul Alb, Arieş, Bârzava, Moraviţa, în bazinele superioare şi mijlocii ale Crişului Repede, Jiului, Argeşului, Ialomiţei, Buzăului şi pe cursul inferior al Oltului (sectorul Sebeş Olt – Ac. Drăgăneşti Olt), debitele au fost în scădere.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Crișul Negru, Crişul Alb, Târnava Mică, Bega, Jiu, Vedea, Argeș, Ialomița, Suceava, Moldova, bazinele mijlocii și inferioare ale Someșului, Oltului, pe cursul Siretului, pe unii afluenţi ai Bistriţei (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău) și pe râurile din Dobrogea şi sub 30% din mediile multianuale pe unii afluenți ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice, cu excepția râurilor din vestul și sudul țării, au fost în diminuare, restrângere și eliminare, cu excepția râurilor din Moldova, unde s-au menținut fără modificări importante.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia, bazinele inferioare ale Moldovei și Prutului și bazinul superior al Bistriţei, iar pe celelalte râuri gheaţa la mal.
Curg sloiuri pe Olteţ la s.h. Oteteliş.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Cracău – Slobozia, Prut – Prisăcani și Sitna - Todireni. 
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,8 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,8 km. 
Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 10 m pe 50% din lungime.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.

Noutăți Noutăți

Anunțuri Anunțuri