Caracterizarea starii raurilor în intervalul 22.05.2019 ora 07.00 – 23.05.2019 ora 07.00

Debitele au fost în creştere ca urmare a precipitaţiilor căzute în interval şi propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Tur, Crasna, Barcău, Crişuri şi numai prin propagare pe cursul inferior al Someşului şi pe cursurile mijlocii şi inferioare ale Mureşului, Siretului şi Prutului.
Pe râurile din bazinul Vedea, bazinele inferioare ale Oltului şi Argeşului precum şi pe cele din Dobrogea debitele au fost staţionare, iar pe celelalte râuri au fost în general în scădere.
Debitele se situează în jurul și peste mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Cerna, Vedea, Dâmboviţa, Bârlad, Bahlui, cele din Dobrogea, bazinul inferior şi mijlociu al Jiului, afluenţii Oltului inferior şi râurile din bazinul superior al Timişului, unde se situeaza la valori cuprinse între 40 – 90%  din acestea.
Se situează peste: 
- COTELE DE INUNDAŢIE râurile la stațiile hidrometrice Tur – Călinești Oaș (420+20)-jud. SM, Turulung (420+60)-jud. SM și Micula (310+82)-jud.SM şi Crasna – Domănești (500+16)-jud. SM;
- COTELE DE ATENȚIE râurile la stațiile hidrometrice: Tur – Negrești Oaș (170+2)-jud. SM, Someș – Răstoci (380+96)-jud. SJ, Crasna – Berveni (490+10)-jud. SM, Galbena –Pietroasa Galbena (125+20)-jud. BH, Mureș – Luduș (300+51)-jud. MS, Bega Veche – Cenei (320+6)-jud.TM, Moravița – Moravița (250+45)-jud. TM,   Olt – Micfalău (210+2)-jud. CV, Prut – Oancea (440+13)-jud. GL și Șivița (360+22)-jud. GL.  
În interval s-au situat peste:
- COTELE DE INUNDAȚIE râurile la stațiile hidrometrice: Someș – Dej (550+9)-jud. CJ, 
- COTELE DE ATENȚIE râurile la stațiile hidrometrice: Someș Mic – Sălățiu (200+7)-jud. CJ, Lăpuș – Lăpușel (350+24)-jud. MM, Mureș – Toplița (200+5)-jud. HR și Gălăoaia (170+27)-jud. MS și Prut - Rădăuți Prut (290+4)-jud. BT.
Este în vigoare AVERTIZAREA HIDROLOGICĂ nr. 19 din 21.05.2019.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 28.01.2019 ora 07.00 – 29.01.2019 ora 07.00

Debitele au fost relativ staţionare, exceptând cursurile superioare şi mijlocii ale Crişului Repede, Crişului Negru, Crişului Alb, cursul inferior al Arieşului, râurile din bazinele hidrografice Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Argeş inferior, cursul inferior al Ialomiţei şi cursul Prutului unde au fost în creştere ca efect combinat al precipitaţiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluţiei formaţiunilor de gheaţă şi propagării.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Someş inferior, Crasna, Barcău, Jiu, Olt, Vedea, pe cele din bazinele superioare şi mijlocii ale Argeşului şi Ialomiţei şi pe cursurile inferioare ale Crişurilor debitele au fost în scădere.
Se situează peste COTELE DE ATENŢIE râul Neajlov la staţia hidrometrică Vadu Lat (150+25)-jud. GR şi râul Moraviţa la staţia hidrometrică Moraviţa (250+12)-jud. TM
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crișul Negru, Crişul Alb, Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Jiu, Vedea, Argeș, Ialomița, Olt inferior, Suceava, Moldova, pe cursul Siretului, pe unii afluenţi ai Bistriţei (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău) și pe râurile din Dobrogea şi sub 30% din mediile multianuale pe unii afluenți ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în majoritatea bazinelor hidrografice din Moldova, în bazinul superior al Mureşului, în bazinul superior şi mijlociu al Oltului şi izolat pe unele râuri din Maramureş şi din zona de munte din Muntenia s-au menținut fără modificări importante.
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia, bazinele inferioare ale Moldovei și Prutului și bazinul superior al Bistriţei, iar pe celelalte râuri gheaţa la mal.
Curg sloiuri pe Olteţ la s.h. Oteteliş.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Ialomiţa – Moroieni, Cracău – Slobozia, Prut – Prisăcani și Sitna - Todireni. 
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,8 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,8 km. Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 10 m pe 50% din lungime.

Anunțuri Anunțuri