Caracterizarea starii raurilor în intervalul 21.05.2018 ora 07.00 – 22.05.2018 ora 07.00

Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur, Someșul Mare, Someșul Mic, Arieș, Bega Veche, Jiu, bazinele superioare ale Lăpușului, Crasnei, Barcăului, Crișului Repede, Begăi, Timișului, Bârzavei, Nerei, Cernei, bazinele superioare și mijlocii ale Crișului Negru și Crișului Alb, cursul mijlociu al Prutului, cursul inferior al Mureșului (sector Brănișca – Săvârșin), unde au fost în creștere ca urmare a precipitațiilor căzute în interval și propagării și râurile din bazinele hidrografice: Tur, Târnave, Moravița, Caraș, Trotuș, Bistrița, bazinele mijlocii și inferioare ale Someșului, Timișului, bazinele inferioare ale Crasnei, Barcăului, Crișurilor, Begăi, Bârzavei, Nerei, Cernei, bazinul superior și mijlociu al Mureșului și cursul inferior al Mureșului (sector Radna – Nădlac), unde au fost în scădere.
Creșteri de niveluri și debite datorită precipitațiilor căzute în interval sub formă de aversă s-au mai înregistrat și pe unii afluenți ai Oltului inferior.
În interval s-a situat peste COTA DE ATENŢIE râul Sighişoara la staţia hidrometrică Brazii (150+18)-jud. AR.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-70% din mediile multianuale lunare și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Crişul Repede, Târnava Mică, Iara, Putna, Rm. Sărat, Bârlad, pe afluenții Buzăului, Trotuşului şi Prutului, pe unii afluenți ai Oltului mijlociu și Argeșului superior.
În interval a fost emisă o ATENŢIONARE HIDROLOGICĂ pentru fenomene imediate.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 29.01.2017 ora 07.00 – 30.01.2018 ora 07.00

Debitele au fost în general în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor slabe căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice Caraș, Nera, Cerna, Vedea, Argeș, Ialomița, Bârlad, cele din Dobrogea, bazinele mijlocii și inferioare ale Oltului, Prutului, bazinul mijlociu al Mureșului, bazinele inferioare ale Arieșului, Târnavelor, cursurile inferioare al Barcăului și Crișului Repede, unde au fost relativ staționare și bazinele inferioare ale Crișului Negru, Crișului Alb, Mureșului, Begăi, Timișului, Bârzavei și cursul mijlociu și inferior al Buzăului, unde au fost în scădere ușoară.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor din ţară (exceptând râurile din Maramureș, Crișana și Banat) au fost în general în restrângere şi diminuare, în eliminare în bazinul hidrografic Jiu, exceptând râurile din bazinele superioare ale Mureșului și Oltului, unde s-au menţinut fără modificări importante. Podul de gheață este prezent în bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Jijia, pe cursul superior al Siretului şi pe unii afluenţi ai Mureșului superior, Bistriței, Trotușului, Bârladului şi ai Oltului superior și mijlociu.
Se menține aglomerarea de ghețuri pe râul Tesna la s.h. Cosna.
Debitele se situează în general la valori între 30-90% din normalele lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Caraș, Ialomița, Prahova, Buzău, Putna, Rm. Sărat, Trotuș, cursurile superioare ale Izei, Turului, Lăpușului, Someșului, Crasnei, Barcăului, Crișurilor și Prutului, bazinul inferior al Argeșului și cele din Dobrogea, unde au valori în jurul și peste mediile multianuale lunare.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
 

Noutăți Noutăți