Caracterizarea starii raurilor în intervalul 23.03.2019 ora 07.00 – 24.03.2019 ora 07.00

Debitele au fost în scădere pe râurile din bazinele hidrografice: Someş, Crişul Alb, Mureş, Caraş, Nera, Cerna, Jiu superior, Olt superior, Ialomiţa, Buzău şi pe cursul superior al Prutului. Pe celelalte râuri debitele au fost staţionare, exceptând cursul superior al Crişului Negru şi cursul superior şi mijlociu al Bistriței unde au fost în creștere datorită cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, iar pe cursurile inferioare ale Mureşului şi Jiului debitele au fost în creştere prin propagare.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din  mediile multianuale lunare, mai mari pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someșul Mare, Lăpuş,  Mureş, Cibin, Prahova, Suceava, Moldova, Bistrița și Buzău, în bazinele superioare ale Jiului, Oltului, Trotușului, Putnei şi pe tot cursul Jiului și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele Vedea,  Bârlad și pe afluenții Prutului.
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 29.01.2019 ora 07.00 – 30.01.2019 ora 07.00

Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur, Lăpuș, Someș Mic, Crasna, Barcău, Crișuri, Arieș, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna și numai prin propagare pe Prut și pe cursurile mijlocii și inferioare ale Someșului, Mureșului și cursul inferior al Neajlovului, iar pe celelalte râuri au fost în general staționare.
Creșteri mai însemnate de debite ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă și a precipitațiilor lichide căzute în interval s-au înregistrat pe râurile din bazinele Crișul Negru, Crișul Alb, Bega, Moravița. 
Se situează peste COTELE DE ATENŢIE râul Moraviţa la staţia hidrometrică Moraviţa (250+46)-jud. TM
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste 100% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Iza, Tur, Lăpuș, Crasna, Barcău, Crișul Negru, Crişul Alb, Târnava Mică, Arieș inferior, Mureș inferior, Bega, Timiș, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Jiu, Vedea, Argeș, Ialomița, Olt inferior, Suceava, Moldova, pe cursul Siretului, pe unii afluenţi ai Bistriţei (Bistricioara, Bicaz, Cuejdiu, Iapa, Cracău) și pe râurile din Dobrogea şi sub 30% din mediile multianuale pe unii afluenți ai Bârladului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente în bazinul superior al Mureșului, bazinul superior și mijlociu al Oltului și izolat în Maramureș au fost în diminuare și restrângere, iar pe cele din Moldova s-au menținut fără modificări importante. 
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Suceava, Trotuș, Bârlad, Jijia, bazinele inferioare ale Moldovei și Prutului și bazinul superior al Bistriţei, iar pe celelalte râuri gheaţa la mal. 
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,8 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 2,00 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,8 km. Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 10 m pe 50% din lungime.
Este în vigoare ATENŢIONAREA HIDROLOGICĂ NR. 4 din 29.01.2019.

Noutăți Noutăți

Anunțuri Anunțuri