Debitele au fost în general staționare excptând Crişul Negru, Crişul Alb, Arieşul, cursul inferior al Someşului şi cursul mijlociu şi inferior al Mureşului unde au fost în creştere datorită propagării şi cedării apei din stratul de zăpadă.
Mici creşteri izolate de niveluri şi debite, ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă, s-au înregistrat şi pe unele râuri şi sectoare de râu din jumătatea de vest a ţării.
Pe râurile Vişeu şi Iza debitele au fost în scădere uşoară.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor din ţară (exceptând râurile din Maramureș, Crișana, Banat și Oltenia) s-au menţinut. Podul de gheață este prezent în bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Jijia, pe cursul superior al Siretului şi pe unii afluenţi ai Mureșului superior, Bistriței, Trotușului, Bârladului şi ai Oltului superior.
Curge năboi pe râurile la staţiile hidrometrice: Mureş-Glodeni, Ialomiţa-Băleni, Prahova-Buşteni, Bistrita-sector Dorna Giumalău-Buşteni, Neagra-Gura Negrii.
Curg sloiuri (pe mai putin de 10% din suparfata râului) pe râul Lonea la staţia hidrometrică Luna de Sus.
Debitele se situează în general la valori între 30-90% din normalele lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuș, Caraș, Ialomița, Buzău, Trotuș, Suceava, bazinele inferioare ale Jiului și Argeșului, bazinul superior și mijlociu al Oltului, cursul superior al Prutului și râurile din Dobrogea, unde au valori în jurul și peste mediile multianuale lunare.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
