Caracterizarea starii raurilor în intervalul 19.07.2019 ora 07.00 – 20.07.2019 ora 07.00

 
Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinul hidrografic Prahova, unde au fost în creștere ca urmare a precipitațiilor căzute în interval și propagării și râurile din bazinele hidrografice: Crișul Alb, Putna, Trotuș, Moldova, Suceava, Prut, bazinul superior al Oltului, cursurile mijlocii și inferioare ale Crișului Negru, Mureșului, Timișului și Bârzavei și cursul Siretului, unde au fost în scădere.
Creşteri izolate de niveluri şi debite, ca urmare a  precipitaţiilor căzute în interval sub formă de aversă, s-au mai înregistrat și pe unele râuri din bazinele superioare ale Argeşului și Buzăului.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe Bega inferioară, cursul Prutului aval de Stânca Costeşti şi pe afluenţii Prahovei şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Lăpuș, Crasna, Moravița, Rm. Sărat, Bârlad, Jijia şi pe unii afluenţi ai Mureşului (Comlod, Iara, Feernic, Domald, Secaș, Sebeş, Râul Mare).
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 31.01.2019 ora 07.00 – 01.02.2019 ora 07.00

 
Debitele au fost în general în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, bazinele superioare şi mijlocii ale: Crasnei, Barcăului, Crişului Negru, Arieşului, bazinele superioare ale Crişului Alb, Timişului, Nerei, Cernei, Jiului, Argeşului, pe cursul superior şi mijlociu al Prutului şi pe afluenţii Oltului inferior, unde au fost în uşoară scădere.
Pe râurile din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare (peste 100%), mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Someş, Crasna, Barcău, Crişul Alb, Crişul Negru, Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Cerna, Trotuș, Bârlad, Prut, Jijia, bazinele superioare ale Crişului Repede, Mureșului și cursul mijlociu şi inferior al Timişului. 
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente pe râurile din Moldova, în bazinul superior al Mureșului, bazinul superior și mijlociu al Oltului și izolat în Maramureș au fost în diminuare și restrângere. 
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Bistriţa - bazin superior, Trotuș, Bârlad, Jijia, Prut – bazin inferior, iar pe celelalte râuri gheaţa la mal. 
Curg sloiuri pe Prut la s.h. Oancea.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,5 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 1,50 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,5 km. Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 12 m pe 50% din lungime.
Se mai situează peste COTA DE ATENŢIE, în scădere, râul Jiu la s.h. Răcari (330+10)– jud.DJ.