Caracterizarea starii raurilor în intervalul 25.05.2020 ora 07.00 – 26.05.2020 ora 07.00

Debitele au fost în general staționare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Crișuri, Someș Mic, Arieș, Bega, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, cursul mijlociu al Timișului, cursurile superioare ale Jiului și Ialomiței și cursurile superioare și mijlocii ale Sucevei și Bistriței, unde au fost în creștere ușoară datorită precipitaţiilor înregistrate în interval şi propagării.
Debitele se situează în general la valori între 30-70% din valorile multianuale lunare normale, mai mici (<30%) pe râurile din bazinele hidrografice: Someș, Crasna, Barcău, Crişuri, Mureş, Moraviţa, Caraş, Cerna, Lotru, Ialomița (exceptând Prahova), bazinul superior al Argeșului, unele râuri din bazinul superior și mijlociu al Oltului, Siret (exceptând cursurile superioare ale Moldovei, Bistriţei şi Buzăului) şi Prut.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.

Înapoi

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 31.01.2019 ora 07.00 – 01.02.2019 ora 07.00

 
Debitele au fost în general în creștere datorită efectului combinat al precipitațiilor lichide căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, bazinele superioare şi mijlocii ale: Crasnei, Barcăului, Crişului Negru, Arieşului, bazinele superioare ale Crişului Alb, Timişului, Nerei, Cernei, Jiului, Argeşului, pe cursul superior şi mijlociu al Prutului şi pe afluenţii Oltului inferior, unde au fost în uşoară scădere.
Pe râurile din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare (peste 100%), mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Someş, Crasna, Barcău, Crişul Alb, Crişul Negru, Bega, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Cerna, Trotuș, Bârlad, Prut, Jijia, bazinele superioare ale Crişului Repede, Mureșului și cursul mijlociu şi inferior al Timişului. 
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, năboi și pod de gheaţă) existente pe râurile din Moldova, în bazinul superior al Mureșului, bazinul superior și mijlociu al Oltului și izolat în Maramureș au fost în diminuare și restrângere. 
Predomină podurile de gheață pe râurile din bazinele hidrografice: Bistriţa - bazin superior, Trotuș, Bârlad, Jijia, Prut – bazin inferior, iar pe celelalte râuri gheaţa la mal. 
Curg sloiuri pe Prut la s.h. Oancea.
Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 4,5 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 1,50 m de la viaduct Poiana Largului până aval 0,4 km baraj Topoliceni, pe o lungime de 4,5 km. Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 12 m pe 50% din lungime.
Se mai situează peste COTA DE ATENŢIE, în scădere, râul Jiu la s.h. Răcari (330+10)– jud.DJ.
 

Noutăți Noutăți

Anunțuri Anunțuri