Situaţia hidrologică pe râuri şi Dunăre în data de 03.02.2019 ora 07.00

 

  Debitele au fost în general în creştere ca efect combinat al cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Târnave, Vedea, bazinele mijlocii ale Someșului și Argeșului, bazinele mijlocii și inferioare ale Crasnei, Barcăului, Crișurilor, Timișului, Jiului și Ialomiței, unde au fost în scădere.

Pe râurile din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.

Se situează peste:

– COTA DE INUNDAȚIE râul Tur la stația hidrometrică Micula (310+10)-jud.SM (sector îndiguit)

– COTELE DE ATENŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Tur – Călineşti Oaş (350+9)-jud.SM și Turulung (360+38)-jud.SM (sector îndiguit), Crișul Alb – Vața de Jos (350+12)-jud.HD, Chizdia – Ghizela (250+20)-jud.TM.

Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare (peste 100%), mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe râurile din bazinele: Arieș, Nera, Bârlad, Prut, bazinul superior și inferior al Mureșului și bazinul superior al Timișului, pe cursul superior al Siretului și pe cursul inferior al Trotușului. 

Formațiunile de gheață au fost în diminuare și restrângere.

Amonte de baraj ac. Izvoru Muntelui, pe râul Bistrița, jud. Neamț, fenomenele de iarnă se manifestă pe o lungime totală de 3,9 km. Râul prezintă aglomerări de ghețuri cu grosimi cuprinse între 0,10 – 1,50 m de la viaduct Poiana Largului până amonte 0,5 km comuna Poiana Teiului, pe o lungime de 3,9 km. Tronsonul  prezintă ochiuri şi canal dezgheţat cu lăţimi cuprinse între 1 şi 15 m pe 70% din lungime.

 

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) în intervalul 02.02 – 03.02.2019 a fost în creştere, având valoarea de 4300 m3/s, sub media multianuală a lunii februarie (5300 m3/s). 

În aval de Porţile de Fier debitele au fost în creștere pe sectorul Gruia – Olteniţa, în scădere uşoară pe sectorul Cernavodă – Brăila şi staţionare la Călăraşi şi pe sectorul Galaţi– Tulcea.

 

 

Debitele vor fi în general în creştere ca efect combinat al cedării apei din stratul de zăpadă, evoluției formațiunilor de gheață şi propagării, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vedea și bazinele inferioare ale Jiului, Oltului, Argeșului și Ialomiței, unde vor fi în scădere. Pe râurile din Dobrogea, debitele vor fi relativ staţionare.

Se vor mai situa peste COTELE DE ATENŢIE râul Crișul Alb la stația hidrometrică Vața de Jos (350+30) și cursul inferior al râului Tur, ca urmare a deversărilor controlate din Acumularea Călineşti.

Sunt posibile creşteri mai însemnate de niveluri și debite pe unele râuri mici din zona de munte cu posibile depășiri ale COTELOR DE ATENȚIE ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă, propagării și evoluției formațiunilor de gheață, care pot determina în evoluţia lor, variaţii artificiale de niveluri şi debite pe unele sectoare de râu.

Formaţiunile de gheaţă vor fi în diminuare, restrângere şi eliminare.

 

Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în ceştere (4600 m3/s).

În aval de Porţile de Fier debitele vor fi în creştere pe sectoarele Gruia – Vadu Oii şi Galați – Tulcea şi staționare la Brăila.