CARACTERIZAREA LUNII IUNIE
Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici
În luna iunie, prin comparaţie cu luna mai, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 54% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 20% dintre acestea. Creşterile, cu până la 80 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn zona piemontană şi subcarpatică, ȋn sudul Câmpiei Olteniei şi ȋn câmpiile Caracal, Burdea, Titu, Otopeni, Gherghiţa, Râmnic, Urziceni, Siret şi ȋn luncile râurilor Jiu-Jieţ, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Călmăţui. Scăderile, cu până la 30 cm s-au produs pe alocuri ȋn Podişul Teslui, Depresiunea Tg. Jiu, ȋn câmpiile Băileşti, Piteşti, Otopeni, Hagieni şi ȋn luncile râurilor Bistreţ, Jiu, Buzău, ȋn aproximativ 22% din numărul punctelor de monitorizare. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 50% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 250 cm (Brastavăţu, Câmpia Caracal).
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna iunie au înregistrat creşteri de până la 100 cm în aproximativ 80% din totalul forajelor aflate în observaţie situate ȋn câmpiile joase ale Someşului şi Crişurilor, Ier, Barcău, Cermei, Valea lui Mihai, Arad, Aranca, Banloc, Nădlac, Timişoara, Vinga şi ȋn depresiunile Baia Mare, Vad-Oradea, Caraş, Vărădia. Scăderi de nivel cu până la 15 cm s-au ȋnregistrat pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, ȋn câmpiile Cermei, Miersig, Sinersig, Timişoara, Vinga, ȋn depresiunile Caransebeş, Copalnic, Făget ȋn aproximativ 17% dintre forajele aflate ȋn observaţie. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 52% dintre foraje, la valori mai mari cu până la 145 cm (Balint, Câmpia Begăi).
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna mai cu până la 75 cm în cazul a 83% din totalul punctelor de monitorizare. Scăderi cu până la 50 cm s-au ȋnregistrat ȋn aproximativ 5% din numărul forajelor, acestea fiind situate în culoarele râurilor Someş, Târnava Mică, ȋn Dealurile Nirajului şi Depresiunea Ciuc. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 52% dintre foraje, la valori mai ridicate cu până la 250 cm (Gâlgău, Culoarul Someşului).
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna mai cu până la 130 cm în cazul a 79% dintre foraje, situaţie întâlnită în Dealul Pleşu, ȋn colinele Bălăbăneşti, Miletin şi Gloduri, ȋn podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, ȋn depresiunile Rădăuţi, Dorohoi, Bistriţa-Cracău, Caşin, Tazlău, Hârlau şi Huşi, precum şi ȋn culoarele râurilor Moldova, Roman-Adjud, Siret şi Prut. Nivelurile hidrostatice au avut un regim de staţionaritate sau au scăzut ȋn aproximativ 21% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Moldova şi Bistriţa, precum şi ȋn depresiunile Neamţ, Bistriţa-Cracău şi, pe alocuri, ȋn zona colinară. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 74% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 185 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).
Podişul Dobrogei
Ȋn luna mai, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au ȋnregistrat creşteri ȋn aproximativ 56% din totalul punctelor de monitorizare, ȋn Colinele Murighiol, podişurile Gârliciu, Casimcea şi Mangalia. In zona Măcin şi podişurile Cobadin şi Cernavodă, fluctuaţiile de nivel au fost nesemnificative. În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 450 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).
Prognoza pentru luna IULIE
Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici
În luna iulie, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă de staţionaritate ȋn aproximativ 51% din totalul forajelor de observaţie. Ȋn zonele piemontane şi ȋn depresiunile subcarpatice, ȋn câmpiile Băileşti, Caracal, Snagov, Gherghiţei, Râmnic, Urziceni, Sărata, precum şi ȋn luncile râurilor Ialomiţa, Buzău şi Călmăţui, oscilaţiile de nivel pot fi nesemnificative. Creşteri ale nivelurilor sunt posibile ȋn aproximativ 40% din punctele de observaţie, ȋn câmpiile Băileşti, Burdea, Câlniştea, Roşiori, Otopeni, lfov, Titu, Râmnic, Siret şi ȋn luncile râurilor Argeş şi Ialomiţa.
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna iulie se vor caracteriza printr-o tendinţă generală de scădere ȋn aproximativ 36% din totalul forajelor de observaţie. Ȋn aproximativ 27% dintre acestea sunt posibile creşteri, majoritatea ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor, iar pe alocuri, ȋn Câmpia Joasă a Someşului şi Timişoara, precum şi ȋn depresiunile Zalău, Făget, Caraş şi Caransebeş este posibil ca fluctuaţiile să fie nesemnificative.
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna iulie se vor caracteriza printr-o tendinţă de scădere ȋn aproape jumătate din situaţiile monitorizate, ȋn acviferele dezvoltate ȋn culoarele râurilor Someş şi afluenţi, Târnava Mică şi Aiud, precum şi ȋn depresiunile Zalău, Câmpia Turzii, Făgăraş şi Gheorgheni. Creşteri de nivel sunt posibile ȋn acviferul aluvionar din culoarul râului Deva şi ȋn depresiunile din bazinul hidrografic Olt, ȋn 19% din numărul de foraje de monitorizare.
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
În luna iulie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă generală de creştere ȋn aproximativ 62% din forajele de observaţie. Ȋn restul punctelor de monitorizare situate ȋn dealurile Pleşu şi Chicerii, ȋn colinele Bălăbăneşti, Chinejei, Gloduri şi Ibănesei, pe alocuri ȋn culoarele râurilor Suceava, Moldova, Roman-Adjud, Siret şi Prut, scăderile pot fi mici sau nesemnificative.
Podişul Dobrogei
Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna iulie nivelurile apelor subterane de mică adâncime nu vor avea variaţii semnificative ȋn aproximativ 89% din numărul forajelor de monitorizare.
