Caracterizarea lunii FEBRUARIE
Câmpia Română, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici
În luna februarie, prin comparaţie cu luna ianuarie, nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice din Câmpia Română au crescut în 58% din totalul forajelor aflate în observaţie şi au scăzut în 24% dintre acestea. Creşterile, cu până la 100 cm ale suprafeţei piezometrice s-au înregistrat ȋn depresiunile Târgu Jiu şi Cislău, ȋn Podişul Teslui şi Dealurile Cernei, ȋn câmpiile Jiana, Băileşti, Caracal, Burdea, Câlniştea, Titu, Piteşti, Ilfov, Gherghiţa, Râmnic, Viziru şi Siret, precum şi ȋn luncile şi culoarele râurilor Jiu, Olt, Argeş, Ialomiţa, Buzău, Călmăţui şi Bârlad. Scăderile, cu până la 30 cm s-au produs ȋn Dealurile Coşuştei, Depresiunea Cărbuneşti şi Piemontul Bălăciţei, ȋn câmpiile Nedeii, Sărata, Colentina, Otopeni, lunca Bisteţului, ȋn aproximativ 18% din numărul punctelor de monitorizare.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 48% dintre foraje, la valori mai mari cu până la 460 cm (Siliştea, Câmpia Piteşti).
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna februarie au înregistrat creşteri de până la 140 cm în aproximativ 84% din totalul forajelor aflate în observaţie. Scăderi de nivel cu până la 10 cm s-au ȋnregistrat pe alocuri ȋn Câmpia Joasă a Crişurilor şi ȋn câmpiile Nădlac, Timişana şi Vinga.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 67% dintre foraje, la valori mai mici cu până la 150 cm (Oradea, Câmpia Joasă a Crişurilor).
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna februarie cu până la 100 cm în cazul a 67% din totalul forajelor situate în culoarele râurilor Iza, Someş, Someşul Mare şi Mic, Deva, Mureş, Aiud, ȋn Dealurile Nirajului şi ȋn depresiunile Jibou, Făgăraş, Sibiu, Gheorgheni. Ȋn aproximativ 29% din numărul forajelor de monitorizare situate ȋn depresiunile Câmpia Turzii, Ciceu, Tuşnad, Prejmer, Dărmăneşti, pe alocuri ȋn culoarele râului Târnava Mare, nivelurile apelor freatice au scăzut.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 62% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 170 cm (Agnita, Podişul Rotbav).
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna februarie cu până la 60 cm în cazul a 71% dintre foraje, situaţie întâlnită în dealurile Chicera şi Pleşu, ȋn colinele Bălăbăneşti şi Gloduri, ȋn depresiunile Dorohoi, Rădăuţi, Bistriţa-Cracău, Tazlău, Hârlău şi Huşi, precum şi ȋn culoarele râurilor Suceava, Moldova, Prut şi Siret. Nivelurile hidrostatice au scăzut pe alocuri, ȋn aproximativ 13% din numărul forajelor de monitorizare situate în culoarele râurilor Roman-Adjud, Moldova şi Bistriţa, precum şi ȋn Dealurile Chinejei.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 89% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 230 cm (Băleni, Colinele Bălăbăneştiului).
Podişul Dobrogei
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice au crescut în luna februarie ȋn 33% din numărul forajelor de monitorizare ȋn Câmpia Ceamurliei şi ȋn podişurile Gârliciu şi Casimcea. Ȋn zona Măcin şi ȋn Podişul Mangaliei, nivelurile au scăzut ȋn 33% din situaţiile studiate.
În comparaţie cu media lunară multianuală, nivelurile piezometrice s-au situat, în cazul a 56% dintre foraje, la valori mai scăzute cu până la 440 cm (Cuza Vodă, Podişul Cernavodă).
Prognoza pentru luna MARTIE
Câmpia Română, Piemontul şi Subcarpaţii Getici
În luna martie, nivelurile piezometrice ale acviferelor extinse ȋn bazinele hidrografice din Câmpia Română vor avea o tendinţă generală de staţionaritate ȋn aproximativ 70% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn zonele subcarpatice şi de piemont, ȋn luncile râurilor Jiu, Olt, Argeş-Sabar, Ialomiţa, Buzău, Călmăţui, Bârlad şi ȋn câmpiile Băileşti, Caracal, Iminog, Burdea, Ilfov, Titu, Snagov, Ploieşti, Gherghiţa, Sărata, Urziceni, Conul Buzăului, Râmnic, Viziru, Siret. Pe alocuri, ȋn aproximativ 15% din forajele situate ȋn Dealurile Coşuştei şi Podişul Teslui, ȋn câmpiile Punghina, Băileşti, Câlniştea, Cotroceni, Ilfov, Otopeni, precum şi ȋn luncile râurilor Jiu şi Ialomiţa, sunt posibile creşteri de nivel.
Câmpia de Vest, Dealurile Crişanei şi Banatului
Nivelurile piezometrice ale apelor subterane freatice în luna martie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în cazul a 52% din totalul forajelor de observaţie situate ȋn depresiunile Zalău, Vad-Oradea, Caraş şi ȋn Câmpiile Joase ale Someşului, Crişurilor, Ier, Arad, Timişana, Moraviţa, Banloc, Gătaia, Tormac, Vinga, Sinersig. Se apreciază că pentru aproximativ 31% din situaţiile monitorizate, nivelurile vor fi ȋn creştere pe alocuri ȋn Câmpiile Joase ale Someşului şi Crişurilor, Banloc, Timişoara, precum şi ȋn depresiunile Baia Mare şi Vărădia.
Depresiunea Transilvaniei şi depresiunile din Carpaţii Orientali
Nivelurile piezometrice ale apelor freatice în luna martie se vor caracteriza printr-o tendinţă de staţionaritate în aproximativ 45% din totalul forajelor amplasate ȋn depresiunile Sibiu, Sălişte, Prejmer, Făgăraş, Gheorgheni, Ciceu, ȋn Podişul Rotbav, precum şi ȋn culoarele râurilor Aiud, Târnava Mare şi Mică. Pe alocuri ȋn culoarele râurilor Iza, Someş, Someşul Mare, Someşul Mic, Târnava Mare, ȋn depresiunile Jibou, Sibiu, Gheorgheni, sunt posibile uşoare creşteri ale suprafeţelor piezometrice, ȋn aproximativ 36% din totalul forajelor de monitorizare.
Podişul Moldovei, Subcarpaţii Orientali şi de Curbură
În luna martie, nivelurile piezometrice vor manifesta o tendinţă de staţionariotate ȋn aproximativ 55% din forajele situate ȋn culoarele râurilor Suceava, Moldova, Roman-Adjud, ȋn acviferele freatice extinse ȋn zona colinară, precum şi ȋn depresiunile Dorohoi, Rădăuţi, Bistriţa-Cracău, Neamţ, Caşin, Tazlău şi Hârlău. Posibile creşteri sunt semnalate ȋn aproximativ 42% din numărul forajelor de monitorizare, ȋn depresiunile Bistriţa-Cracău şi Huşi, ȋn dealurile Chicerii, Pleşu şi podişurile Sacovăţ şi Vultureşti, precum şi ȋn culoarele râurilor Moldova, Prut şi Siret.
Podişul Dobrogei
Ȋn Podişul Dobrogei şi ȋn zona deltaică, se apreciază că în luna martie fluctuaţiile nivelurilor apelor subterane de mică adâncime vor fi nesemnificative ȋn aproximativ 89% din situaţiile analizate, uşoare creşteri fiind posibile ȋn acviferele freatice din Podişul Gârliciu.
