Debitele au fost în general staționare, exceptând cursul inferior al Mureşului unde au fost în creştere datorită propagării, cursul superior al Siretului unde au fost în creștere ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă și propagării, Crișul Negru și cursurile inferioare ale Crasnei și Barcăului, unde au fost în scădere.
Mici creşteri izolate de niveluri şi debite ca urmare a cedării apei din stratul de zăpadă și diminuării formațiunilor de gheață s-au înregistrat şi pe unele râuri şi sectoare de râu din bazinele hidrografice: Vișeu, Iza, Tur, Someș, Mureș, Vedea, Siret, Prut, bazinele superioare ale Oltului, Ialomiței și din bazinul inferior al Argeșului.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, pod de gheaţă) prezente pe majoritatea râurilor din ţară (exceptând râurile din Maramureș, Crișana, Banat, Oltenia și Dobrogea) au fost în restrângere și diminuare. Podul de gheață este prezent în bazinele hidrografice: Suceava, Moldova, Trotuș, Putna, Rm. Sărat, Bârlad, Prut, bazinele superioare și mijlocii ale Mureșului și Oltului.
Curge năboi pe pe râul Bistrița la s.h. Broșteni și sunt îngrămădiri de ghețuri pe râul Teșna la s.h. Coșna (din bazinul Bistriței).
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-100% din mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Trotuș, bazinul superior al Ialomiței, bazinul inferior al Bistriței care se situează peste mediile multianuale lunare și unele râuri din bazinele Jiu, Olt inferior, Bârlad și Jijia care au valori sub 30% din aceste medii.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
