Debitele au fost în general staţionare, exceptând unele râuri din bazinele Crișuri, Arieș și Jijia unde s-au produs ușoare creșteri de debite datorită efectului combinat al cedării apei din stratul de zăpadă, pricipitațiilor lichide, slabe cantitativ, căzute în interval, evoluției formațiunilor de gheață și propagării.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, izolat pod de gheață) au fost în intensificare și ușoară extindere pe râurile din bazinele hidrografice: Someșul Mare, Mureș, pe cele aferente afluenților de dreapta ai Siretului, în bazinul superior și mijlociu al Oltului, iar pe cele din bazinele Vișeu, Iza, Tur, izolat pe cele din Crișana, pe cele din zonele de deal și munte din sud-vestul și sudul țării, pe cele din bazinul Bârlad și afluenții Prutului s-au menținut fără modificării importante.
Curge năboi pe râurile la staţiile hidrometrice: Someşul – Beclean și Ulmeni, Sălăuța – Salva, Lăpuş – Lăpușel, Mureş pe sectorul Toplița – Glodeni, Toplița – Toplița, Olt – Sf. Gheorghe, Buzău – Racoviță, Siret-N.Bălcescu; Moldova- Roman; Bistrița-sector Cârlibaba-Frumosu; Neagra-Gura Negrii, Iapa – Luminiș.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari pe unele râuri din bazinul superior și mijlociu al Jiului (Jaleş, Bistriţa, Motru), pe unii afluenţi ai Oltului de pe sectorul inferior (Olănești, Bistrița, Luncavăț), pe cursul Oltului superior, pe râurile din bazinul Moldovei şi pe unele râuri din Dobrogea (Slava, Hamangia, Râmnic) și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crișul Alb, Crişul Negru, Bârlad, Jijia, pe cursul superior al Tazlăului, pe cursul inferior al Bistriţei, unii afluenţi ai Someşului (Sălăuţa, Şieu, Bistriţa, Lonea, Fizeș Lăpuş) şi pe unii afluenţi ai Mureşului (Luţ, Feernic, Vişa, Ampoi, Sebeș, Râul Mare, Cerna).
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
