Debitele au fost în creștere datorită efectului combinat al cedării apei din stratul de zapadă, evoluției formațiunilor de gheață, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Tur, Lăpuş, Crasna, Crişul Repede, Bega, Moraviţa, Caraş, Cerna, Vedea, bazinele superioare ale Barcăului, Crişului Negru, Crişului Alb, Timişului, Bârzavei, Nerei şi cursurile inferioare ale Izei, Argeşului şi Ialomiţei, unde au fost în uşoară scădere.
Pe Târnava Mare, pe cursul superior al Mureşului şi pe râurile din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.
Se situează peste:
– COTA DE INUNDAȚIE râul Tur la s.h Micula (310+56)-jud.SM,
– COTELE DE ATENŢIE râurile la stațiile hidrometrice: Tur – Călineşti Oaş (350+45)-jud.SM, Tur – Turulung (360+54)-jud.SM (sector îndiguit) – datorită deversărilor controlate din acumularea Călineşti, Crișul Alb – Vața de Jos (350+40)-jud. HD, Crişul Alb – Gurahonţ (150+14)-jud.AR şi Miletin – Şipote (150+21)-jud.IS.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare , mai mici (30-90% din valorile multianuale lunare) pe Moraviţa, pe cursul superior al Mureşului şi pe unii afluenţi ai Bârladului şi Prutului.
Formațiunile de gheață (gheaţă la mal, pod de gheaţă și sloiuri) existente pe râurile din Moldova, în bazinul superior al Mureșului și izolat în bazinul superior și mijlociu al Oltului și în Maramureș au fost în diminuare și restrângere.
Predomină gheaţa la maluri, podurile de gheaţă fiind prezente pe cursurile superioare ale Siretului, Bistriţei, Prutului şi Jijiei şi pe unele râuri mici din bazinul Bârladului şi Prutului inferior.
Curg sloiuri pe râurile la staţiile hidrometrice: Suceava-Brodina şi Başeu-Ştefaneşti.
