Debitele au fost în general staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Siret, Prut şi pe cursul superior al Jiului, unde au fost în scădere ușoară.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, năboi, izolat pod de gheață) au fost în intensificare și extindere, generând în evoluţia lor variaţii de debite şi niveluri.
Curge năboi pe râurile la staţiile hidrometrice: Vişeu – Bistra, Someş pe sectoarele Nepos – Beclean şi Ulmeni – Aciua, Someşul Mare – Sălăţiu, Crişul Alb – Gurahonţ, Barcău – Marghita, Mureş pe sectorul Topliţa – Acmariu, Răstoliţa – Răstoliţa, Arieş pe sectorul Arieşeni – Scărişoara şi la Turda, Târnava Mare pe sectoarele Odorheiu Secuiesc – Sighişoara şi Blaj – Mihalţ, Târnava Mică – Târnăveni, Ampoi – Bărăbanţ, Timiş – Caransebeş, Gilort – Turburea, Cibin – Sibiu, Sălătrucel – Berislăveşti, Cerna – Măciuca, Râul Doamnei – Bahna Rusului, Siret – Nicolae Bălcescu, Moldova – Fundu Moldovei, la Tupilaţi, Bistriţa pe sectorul Dorna Arini – Frumosu, Neagra – Gura Negrii, Trotuș – Oneşti şi la Vrânceni.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari pe unele râuri din bazinul superior și mijlociu al Jiului (Jaleş, Bistriţa, Motru), pe unii afluenţi ai Oltului de pe sectorul inferior (Olănești, Luncavăț), pe cursul mijlociu şi inferior al Moldovei şi pe unele râuri din Dobrogea (Slava, Hamangia, Râmnic) și mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Crasna, Barcău, Crișul Alb, Crişul Negru, Moraviţa, Nera, Bârlad, Jijia, pe cursurile inferioare ale Someşului şi Bistriţei, unii afluenţi ai Someşului (Sălăuţa, Şieu, Bistriţa, Ilişua, Lonea, Fizeș, Lăpuş, Cavnic), pe unii afluenţi ai Mureşului (Luţ, Feernic, Vişa, Ampoi, Sebeș, Râul Mare, Cerna) şi pe unii afluenţi ai Oltului mijlociu (Homorod, Hârtibaciu).
Nivelurile pe râuri la stațiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENȚIE.
