Debitele au fost în creștere ca efect combinat al precipitațiilor căzute în interval, cedării apei din stratul de zăpadă și propagării pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu, Tur, Lăpuș, Barcău, bazinele superioare și mijlocii ale Someșului și Crișului Negru, bazinele superioare ale Someșului Mic, Crasnei, Crișului Repede, Mureșului, Arieșului, Trotușului, Bistriței, Moldovei și Sucevei și numai prin propagare pe cursul inferior al Mureșului (sector Săvârșin – Nădlac), cursurile mijlocii și inferioare ale Argeșului, Ialomiței și Buzăului, în scădere râurile din bazinele hidrografice Crișul Alb, Bega, Timiș, Bârzava, Moravița, Caraș, Nera, Cerna, pe cursul Jiului, în bazinele superioare ale Ialomiței, Buzăului, bazinul superior și mijlociu al Oltului, pe cursul mijlociu al Mureșului, pe cursurile inferioare ale Someșului, Crasnei, Crișului Repede, Crișului Negru și cursul superior al Prutului și relativ staționare pe celelalte râuri.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri), prezente izolat doar în bazinul superior al Bistriței, au fost în uşoară diminuare.
Debitele se situează în general la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste mediile multianuale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Someș, Crișuri, Arieş, Bega, Timiș, Bârzava, Moraviţa, Caraș, Nera, Cerna, Moldova, bazinele superioare ale Mureșului, Târnavelor, Jiului, Motrului, Prahovei, Bistriţei și Sucevei, cursul Mureșului şi mai mici (sub 30% din normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Rm. Sărat, Bârlad, pe cursul superior al Tazlăului, pe afluenții Prutului, pe unii afluenți ai Jiului inferior (Coșuștea, Amaradia, Raznic) şi ai Oltului mijlociu şi inferior (Pârâul Nou, Hârtibaciu, Cungrișoara, Mamu, Beica, Olteţ, Cerna).
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.
