Caracterizarea starii raurilor în intervalul 22.09.2018 ora 07.00 – 23.09.2018 ora 07.00

Debitele au fost relativ staţionare, exceptând râurile din bazinele hidrografice Vișeu, Iza, Tur, unde au fost în creștere ca urmare a precipitațiilor căzute în interval și propagării și cursul inferior al Mureşului (sector Alba Iulia – Nădlac) și cursul superior al Prutului,  unde au fost în scădere.
Creșteri izolate de niveluri și debite ca urmare a precipitațiilor slabe căzute în interval  s-au mai înregistrat și pe unele râuri mici din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Lăpuș, bazinele superioare ale Crișului Repede și Crișului Negru.
Debitele se situează la valori cuprinse între 30-90% din mediile multianuale lunare, mai mari (în jurul și peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Vedea, Prahova, Moldova, pe cursul superior al Trotuşului, pe cursurile mijlocii ale Siretului şi Prutului, pe unii afluenţi ai Oltului mijlociu şi inferior şi pe unele râuri din Dobrogea și mai mici (10-30% din mediile multianuale lunare) în bazinele hidrografice Lăpuș, Moraviţa şi Bârlad.
Nivelurile pe râuri la staţiile hidrometrice se situează sub COTELE DE ATENŢIE.

Back

Caracterizarea starii raurilor în intervalul 09.02.2018 ora 07.00 – 10.02.2018 ora 07.00

Debitele au fost în scǎdere, exceptând Trotuşul, Bârladul, cursurile mijlocii şi inferioare ale: Someşului, Barcǎului, Crişului Repede, Crişului Alb, cursul mijlociu al Prutului şi cursurile inferioare ale Crasnei şi Crişului Alb, unde au fost în creştere prin propagare.
Pe râurile din bazinele hidrografice: Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş, Nera, Cerna, Suceava, Moldova, Putna, Rm. Sǎrat, Buzǎu, cursul Siretului, bazinele superioare ale Someşului, Mureşului, Jiului, Oltului, cursurile superioare şi mijlocii ale Târnavelor, cursul mijlociu şi inferior al Bistriţei, cursul inferior al Prutului şi pe râurile din Dobrogea, debitele au fost relativ staţionare.
Creşteri izolate de debite s-au înregistrat pe unele râuri mici din bazinul mijlociu al Oltului şi pe Prahova ca efect combinat al precipitaţiilor cǎzute în interval, cedǎrii apei din stratul de zǎpadǎ şi propagǎrii. 
Se situează peste COTELE DE ATENŢIE râurile la staţiile hidrometrice: Crasna-Domăneşti (400+62 )-jud. SM şi Glavacioc-Crovu (200+2)-jud.GR.
Formaţiunile de gheaţă (gheaţă la maluri, nǎboi, pod de gheaţă) prezente pe râurile din centrul și estul țării s-au menţinut fǎrǎ modificǎri importante.
Curge năboi (zăpadă înghețată în albie) pe râurile la stațiile hidrometrice: Bistrița (sector Cârlibaba – Frumosu), Neagra - Gura Negrii; Prut – Oroftiana.
Debitele se situează în general la valori peste mediile multianuale lunare, exceptând râurile din bazinele hidrografice: Someș (exceptând Someșul Mare), Crişul Repede, Bârzava, Nera, Cerna, Siret, bazinele superioare ale Begăi şi Timișului, unele râuri din bazinele inferioare ale Oltului, Jiului, Bârladului şi Prutului, unde au valori cuprinse între 30-90% din acestea.

News News